Războiul pentru cipuri se transformă rapid în principalul front al competiției geopolitice în domeniul inteligenței artificiale, unde GPU‑urile Nvidia și alternativele chinezești devin instrumente strategice pentru centrele de date și pentru aplicațiile militare.

Originea și escaladarea conflictului de cipuri

În 2022 administrația Biden a lansat „Chips Act”, alocând zeci de miliarde de dolari pentru producția de semiconductori în Statele Unite și introducând restricții la exportul de GPU‑uri Nvidia spre China, argumentând riscuri de securitate. Războiul pentru cipuri a inclus interdicții pentru modelele A100 și H100 și a impus licențe stricte chiar și pentru variantele castrate, cum ar fi H20.

După preluarea președinției de către Donald Trump, s-a observat o ușoară relaxare a sancțiunilor. În decembrie 2025 a fost semnat un acord cu Xi Jinping care permite exportul limitat al GPU‑ului H200 către clienți verificați, cu 25 % din venituri direcționate către Trezoreria americană și cu excluderea seriilor Blackwell și Rubin.

Principalele măsuri de control

  • Liste negre pentru companii chineze implicate în dezvoltarea AI;
  • Interdicții de export pentru GPU‑uri de top Nvidia (A100, H100, H200);
  • Licențe obligatorii pentru versiuni castrate și monitorizare a reexporturilor.

Cipurile Nvidia, motorul „super‑creierelor” AI

GPU‑urile Nvidia, inclusiv modelele H100 și H200, oferă viteze de calcul de mii de ori superioare procesoarelor tradiționale, fiind esențiale pentru antrenarea modelelor mari de limbaj, simulări climatice și aplicații militare. Războiul pentru cipuri se reflectă în prețuri care depășesc zeci de mii de euro pentru un singur GPU și în necesitatea a zeci de mii de unități pentru antrenarea unui model de ultimă generație.

China investește masiv în dezvoltarea propriilor cipuri Ascend de la Huawei și în extinderea capacităților SMIC, încercând să reducă dependența de GPU‑urile Nvidia. Războiul pentru cipuri, astfel, se concentrează pe menținerea avantajului tehnologic al SUA și pe limitarea accesului Chinei la “super‑creiere” AI.

Rutele de tranzit și reexportul de GPU‑uri

Harta ruterelor gri a cipurilor AI relevă că multe state din Asia de Sud‑Est acționează ca intermediar în reexportul GPU‑urilor Nvidia către China, în ciuda sancțiunilor. Țările portocalii din diagramă au fost identificate ca puncte de tranzit pentru echipamente prohibite, în timp ce statele albastre nu prezintă dovezi de reexport.

Monitorizarea acestor rute a devenit o componentă critică a politicii de securitate a SUA, iar cooperarea cu aliații europeni și asiatice se intensifică pentru a închide „canalele gri” ale războiului pentru cipuri.

Cursa pentru suveranitatea algoritmică

China dezvoltă modele avansate precum DeepSeek, care ar putea fi integrate în sisteme militare și infrastructuri critice, vizând suveranitatea algoritmică – reducerea dependenței de hardware și software american. Această strategie se traduce în investiții crescute în producția internă de semiconductori și în parteneriate cu furnizori locali.

Alte națiuni, în special cele din Europa și Indonezia, se confruntă cu dilema de a alege între ofertele chineze și restricțiile americane, transformând accesul la cipuri într-o problemă de politică externă.

Cine controlează „creierele” AI?

Analizele recente arată că Nvidia deține o cotă semnificativă pe piața globală a GPU‑urilor pentru centre de date, în timp ce producătorii chinezi precum Huawei și SMIC încearcă să reducă acest decalaj prin lansarea de soluții compatibile. Războiul pentru cipuri scoate în evidență încă avantajul SUA, dar și ritmul accelerat al eforturilor chineze de a-și consolida poziția.

Războiul pentru cipuri continuă să modeleze echilibrul de putere în era inteligenței artificiale. Monitorizarea evoluțiilor din sectorul semiconductor și a politicilor de export rămâne esențială pentru a înțelege direcția strategică a SUA și a Chinei în domeniul AI.