Propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a introduce o „vârstă digitală” pentru accesul la rețelele sociale a reaprins dezbaterea la nivel european. Scopul este protejarea copiilor și adolescenților de efectele nocive ale platformelor, însă întrebările legale, tehnice și etice rămân majore.

Motivația și sprijinul pentru vârstă digitală

Von der Leyen a argumentat că, la fel ca restricțiile de vârstă pentru alcool sau tutun, trebuie stabilit un prag minim pentru rețelele sociale. În declarațiile sale, vârsta digitală devine un instrument de protecție familială și socială.

Unele state membre susțin deja inițiativa. Franța, Spania și Grecia au exprimat sprijin pentru stabilirea unui prag minim de acces. În Franța, legea existentă cere consimțământ parental pentru utilizatorii sub 15 ani, iar alte țări, precum Danemarca, Cipru și Slovenia, au înregistrat recent poziții favorabile.

Lista susținătorilor include:
– Franța
– Spania
– Grecia
– Danemarca
– Cipru
– Slovenia

Planul european propune dezvoltarea unui sistem de verificare a vârstei integrat în viitorul portofel digital UE, cu un prototip estimat pentru sfârșitul lui 2026. Această soluție ar permite platformelor să confirme vârsta fără a colecta date suplimentare.

Dileme juridice și provocări de implementare

Competența UE pentru stabilirea unei vârste digitale uniformă este incertă. Tratatul european rezervează reglementarea consumului de alcool și tutun statelor membre, iar vârsta digitală nu are un temei explicit.

Un grup de experți, condus de Fabiola Bas Palomares de la Eurochild, a subliniat lipsa unui fundament juridic pentru un ban armonizat. Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) prevede consimțământul la 13 ani, dar nu reglementează accesul la platforme.

Posibile căi de abordare includ revizuirea Directivei privind serviciile media audiovizuale și a ghidurilor Digital Services Act, însă acestea nu impun restricții de vârstă și rămân flexibile pentru statele membre.

Provocări tehnice și de confidențialitate

Verificarea vârstei necesită documente de identitate, ceea ce ridică probleme pentru migranți sau studenți internaționali fără acte locale. Metodele de autentificare ar putea intra în conflict cu normele GDPR privind colectarea minimă de date.

Companiile tehnologice avertizează că sisteme stricte pot afecta libertatea de exprimare și accesul egal la informație. Un control rigid ar putea împinge utilizatorii sub pragul legal pe platforme alternative, mai puțin sigure.

Implicații practice și riscuri pentru tineri

Dacă vârsta digitală devine obligatorie, adolescenții sub prag nu vor putea accesa Instagram, TikTok sau X fără consimțământ parental. Statele membre ar putea aplica regulile total sau parțial, în funcție de context național.

Riscul unei interdicții totale este un dezechilibru între protecție și drepturile copilului la informare și participare. Criticii avertizează că restricțiile stricte pot crește vulnerabilitatea la conținut necontrolat în medii neoficiale.

Pe termen scurt, Digital Services Act impune platformelor conturi private implicite pentru minori, limitarea publicității personalizate și raportarea rapidă a conținutului dăunător. Aceste măsuri oferă un cadru inițial pentru protecția minorilor fără a impune o vârstă digitală universală.

Regulamentul european privind vârsta digitală rămâne în discuție, iar evoluțiile legislative vor necesita monitorizare atentă. Informațiile actuale subliniază importanța adaptării continue la noile provocări digitale și menținerea unui echilibru între siguranță și libertate pentru tineri.