Abuzul sexual asupra copiilor în mediul digital a atins un nivel alarmant în 2025, iar linia de raportare esc_ABUZ a Organizației Salvaţi Copiii a înregistrat 45.245 de sesizări cu peste 90.000 de link‑uri către materiale de abuz sexual asupra copiilor. Creşterea de 133 % faţă de anul precedent indică o extindere a fenomenului, nu doar o îmbunătăţire a vizibilităţii acestuia.

Un val de conţinut abuziv: datele care ilustrează amploarea problemei

Paragraful subliniază că în perioada 1 ianuarie – 3 decembrie 2025 au fost raportate zeci de mii de cazuri de materiale de abuz sexual asupra copiilor.

  • 45.245 de sesizări primite prin linia esc_ABUZ.
  • peste 90.000 de link‑uri către imagini sau video cu abuz sexual asupra copiilor.
  • creştere de 133 % comparativ cu 2024.

Aceste cifre reflectă atât o conştientizare mai mare a utilizatorilor, cât şi o reală proliferare a materialelor de abuz sexual asupra copiilor.

Campania „Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe”

Scopul campaniei este de a opri distribuirea de imagini intime ale minorilor, care alimentează lanţurile de abuz sexual asupra copiilor. Mesajul este susţinut de personalităţi publice precum:

  • Simona Halep
  • Cristina Neagu
  • Dana Rogoz
  • SORE, Tily Niculae, Alexandra Ungureanu
  • Alex Zlăvog, Bianca Adam, Constantin Popovici
  • Gabriel Fereșteanu, Iulia Ionescu, MIRA, Răzvan Moței

Prezenţa acestor nume ridică vizibilitatea problemei și încurajează raportarea de materiale de abuz sexual asupra copiilor.

De la „trimite mai departe” la exploatare digitală: mecanismele de transformare a copiilor în victime

Un aspect critic este creşterea materialelor autogenerate (SG‑CSAM), în care copii produc, de regulă cu telefonul, imagini de natură sexuală. Odată trimise, aceste materiale devin probe ale abuzului sexual asupra copiilor și pot fi folosite pentru şantaj sau distribuţie pe scară largă.
• Mesageria criptată și grupurile închise favorizează ascunderea conţinutului.
• Promisiunea că „se şterge singur” nu impiedică salvarea prin capturi de ecran.
Aceste condiţii amplifică riscul de abuz sexual asupra copiilor în spaţiul online.

Impactul pandemiei și al izolării digitale

Izolarea cauzată de restricţiile pandemice a intensificat timpul petrecut în faţa ecranelor, facilitând contacte nesigure. Chiar și după ridicarea limitărilor, nivelul materialelor SG‑CSAM a rămas stabil la un nivel alarmant, subliniind necesitatea intervenţiilor continue pentru prevenirea abuzului sexual asupra copiilor.

Cuvintele contează: de ce trebuie înlocuit termenul „pornografie infantilă”

Codul Penal român foloseşte sintagma „materiale pornografice cu minori”, dar aceasta nu reflectă gravitatea faptelor. Termenul „pornografie” sugerează un produs de consum, nu probe ale unui abuz sexual asupra copiilor. Organizaţiile internaţionale recomandă formulări precise, cum ar fi „materiale de abuz sexual asupra copiilor”, pentru a recunoaşte existenţa victimei şi a agresorului. Adoptarea acestor termeni poate alinia legislaţia la standardele europene şi poate îmbunătăţi înţelegerea publică a problemei.

Iniţiative educaţionale și de raportare

Programul Ora de Net (Safer Internet), coordonat de Salvaţi Copiii şi sprijinit de Comisia Europeană, oferă instrumente de raportare (esc_ABUZ) şi colaborează cu INHOPE, Internet Watch Foundation și Poliţia Română. Aceste mecanisme facilitează identificarea și eliminarea rapidă a materialelor de abuz sexual asupra copiilor, reducând timpul de expunere a victimelor.

Expunere culturală și contrastul vizual

Expoziţia de fotografie de la Galeria Kulterra (10‑17 decembrie 2025) a prezentat imagini care celebrează adolescenţa și solidaritatea, creând un contrapunct la materialele de abuz sexual asupra copiilor. Alăturarea celor două perspective subliniază mesajul: nu orice imagine merită să fie distribuită, iar distribuţia de conţinut abuziv poate agrava abuzul sexual asupra copiilor.

Abuzul sexual asupra copiilor în mediul digital reprezintă o provocare majoră pentru societate. Datele recente, campaniile de sensibilizare și schimbările terminologice evidențiază nevoia unei monitorizări continue și a unei informări permanente privind evoluţia acestui fenomen.