Digitalizarea statului reprezintă astăzi un subiect central în agenda publică, iar recentul studiu al Edge Institute și AtlasIntel, prezentat la Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025, dezvăluie un contrast între utilizarea largă a serviciilor online și nemulțumirea față de ritmul transformării digitale. În sondajul, efectuat pe peste 2.200 de respondenți, 84 % consideră că digitalizarea avansează lent, iar 65 % o evaluează ca „slabă” sau „foarte slab”.

Nivelul de utilizare a serviciilor electronice

  • 76,4 % dintre români au folosit platforme publice digitale în ultimul an.
  • 68,7 % solicită depunerea completă a cererilor online, fără deplasări la ghișeu.
  • 61,4 % vizează circulația automată a documentelor între instituții.

Aceste date reflectă o bază solidă de experiență reală, nu doar percepții teoretice. Utilizarea pe scară largă creează așteptări clare de simplificare și eficiență.

Prioritățile cetățenilor în materie de digitalizare
Digitalizarea statului este asociată cu reducerea birocrației (68,7 %), interoperabilitatea bazelor de date (57,1 %) și semnătura electronică (43 %). Modernizarea site‑urilor instituționale (36,2 %) și prezența pe rețelele sociale (17,2 %) completează lista de așteptări.

Impactul perceput asupra corupției și transparenței
Studiul arată că 77 % dintre respondenți consideră lupta anti‑corupție principalul motiv pentru digitalizare. Automatizarea și trasabilitatea documentelor sunt văzute ca mijloace directe de reducere a zonei „gri” a administrației.

Îngrijorările legate de incluziune și locuri de muncă

  • 29,2 % tem că grupurile vulnerabile, în special vârstnicii, ar putea fi excluse.
  • 28,3 % se tem de pierderea locurilor de muncă, iar 28,1 % subliniază dependența sporită de tehnologie.

Încrederea în instituții și atribuirea responsabilității
Parlamentul și Președinția se situează la cele mai scăzute niveluri de încredere (53 % și respectiv 51 % neîncredere). Responsabilitatea digitalizării este atribuită în principal Guvernului și Prim‑ministrului (75,5 %). Primașii locali beneficiază de încredere ușor superioară (24 % încredere).

Așteptările privind funcționalitățile digitale

  • Depunerea completă a cererilor online.
  • Transfer automat al documentelor între autorități.
  • Eliminarea adeverințelor pe hârtie prin interoperabilitate.

Beneficiile percepute ale digitalizării
Reducerea birocrației (65,3 %), economisirea timpului (50,5 %) și accesul rapid la informații (48,7 %) sunt printre cele mai frecvente avantaje menționate. Aproape 73 % dintre cetățeni clasifica digitalizarea drept un element pozitiv al administrației publice.

Concluzie
Studiul evidențiază un decalaj între așteptările românilor și capacitatea actuală a statului de a livra servicii digitale eficiente. Monitorizarea continuă a progresului și informarea publicului rămân esențiale pentru a asigura evoluția digitalizării statului conform cerințelor cetățenilor.