Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, se confruntă săptămâna aceasta cu două moţiuni de cenzură depuse în Parlamentul European, aceste iniţiative marcând a doua tentativă de destituire în ultimele trei luni. Moţiunile de cenzură vor fi supuse la vot joi, 9 octombrie, iar presiunea politică se amplifică în contextul divergenţelor economice și sociale din UE.

Contextul politic și precedentele moţiunilor de cenzură

Parlamentul European a respins recent o moţiune de cenzură iniţiată de extremă‑dreapta, dar situaţia actuală readuce în discuţie vulnerabilitatea instituţiilor europene. Ursula von der Leyen a declarat că transparenţa și dialogul rămân prioritare în faţa acestor provocări. Moţiunea de cenzură necesită majoritatea a două treimi din voturi pentru a fi adoptată, criteriu dificil de atins în prezent.

Argumentele grupului Patrioţi pentru Europa

Grupul „Patrioţi pentru Europa”, condus de Jordan Bardella, a criticat în mod acut politica economică a executivului UE. Printre principalele obiecții se numără:
– acordul comercial cu Statele Unite privind taxele vamale, catalogat de Bardella ca o „capitulare”;
– acordul Mercosur, considerat o „trădare” a fermierilor și mediului.
Ursula von der Leyen a fost solicitată să explice rationalele acestor pacte în faţa Parlamentului European.

Argumentele grupului Stânga

Co‑liderul grupului Stânga, Manon Aubry, a prezentat acuzaţii de „complicitate” a UE în conflictul din Gaza, cerând răspundere morală și politică. În declaraţiile sale, Ursula von der Leyen a subliniat că politica externă europeană urmărește stabilitatea regională și respectarea drepturilor omului. Grupul Stânga solicită, de asemenea, revizuirea politicilor de ajutor umanitar.

Parlamentul European va permite apoi preşedintei Ursula von der Leyen să-şi prezinte apărarea, după care fiecare grup politic va interveni în plen. Deşi moţiunile de cenzură nu au şanse realiste de a obţine majoritatea necesară pentru destituire, ele pot amplifica tensiunile interne şi pot afecta capacitatea Parlamentului European de a adopta legislație eficientă.

În concluzie, Ursula von der Leyen se află sub presiune intensă în cadrul Parlamentului European, iar cele două moţiuni de cenzură reflectă divergenţele majore dintre grupurile politice. Evoluţia procesului de vot va indica dacă aceste iniţiative vor avea un impact asupra stabilităţii instituţiilor UE, iar cetăţenii sunt invitaţi să urmărească îndeaproape dezvoltările pentru a înţelege direcţia viitoare a politicii europene.