Moțiunea de cenzură depusă luni la Parlamentul European vizează demiterea președintei Comisiei, Ursula von Leyen, în urma a două critici din partea extremei dreapta și a extremei stângi.

Contextul politic și depunerea moțiunii de cenzură

Moțiunea de cenzură a fost inițiată de grupurile “Patrioţi pentru Europa” și “Stânga”, conduse de Jordan Bardella (RN) și Manon Aubry (La France Insoumise).
Aceasta a fost prezentată pe 6 octombrie 2025 în Strasbourg, cu scopul de a forța plecarea lui Ursula von Leyen.

Reacția președintei Comisiei, Ursula von Leyen

Ursula von Leyen a răspuns că UE se confruntă cu cele mai grave amenințări din ultimele decenii, menționând incursiunile rusești în spațiul aerian.
„Vladimir Putin nu își ascunde bucuria, iar prietenii lui obedienți din Europa îi fac treaba”, a avertizat ea, subliniind pericolul unei “capcane”.

Probabilitatea de succes a moțiunii de cenzură și precedentul din iulie

Pentru a adopta moțiunea de cenzură sunt necesare două treimi din voturi, adică 416 de membri.
În iulie 2025, o moțiune similară a fost respinsă cu 360 de voturi „împotrivă”, 175 „pentru” și 18 abțineri.

Factori care favorizează noi moțiuni de cenzură

Creșterea numărului de parlamentari de extremă dreapta (peste 100) reduce pragul la 72 de voturi necesare.
Principalele motive ale moțiunii de cenzură includ:
– Politicile ecologice „greșite” și criza migrației (dreapta).
– Inacţiunea UE privind Fâşia Gaza (stânga).
– Acordul tarifar cu SUA și Accordul UE‑Mercosur, percepute ca amenințări pentru agricultură și mediu.

Implicațiile asupra acordurilor comerciale UE

Moțiunea de cenzură pune sub presiune negocierile privind acordul tarifar cu Statele Unite și acordul comercial UE‑Mercosur.
Aceste acorduri vor fi supuse votului în Parlamentul European în lunile următoare, iar rezultatele rămân incertă.

În concluzie, moțiunea de cenzură a evidențiat tensiuni politice și economice semnificative în UE, iar evoluția votului din 8 octombrie va determina stabilitatea conducerii lui Ursula von Leyen. Pentru a rămâne la curent cu evoluțiile legislative, este recomandată monitorizarea continuă a dezbaterilor parlamentare.