Pădurile din România, în special cele din zona capitalei, se confruntă cu un declin accelerat cauzat de schimbările climatice și de gestionarea ineficientă a resurselor. În ultimele săptămâni, rapoartele oficiale și investigațiile din cadrul programului „Uscaţi de nepăsare” arată că peste 50 % din suprafața unor parcuri urbane este afectată de uscăciune, iar numărul arborilor morţi depășește pragul de 30 % în unele zone.

Starea actuală a pădurilor și a parcurilor din București
Impactul secetei se resimte în parcuri precum Tineretului, Herăstrău și Cișmigiu. În Parcul Tineretului, administratorul Capitalei, Lucian Judele, estimă că „un pătrat cu latura de 100 metri are peste 50 % din suprafață uscată”. În Herăstrău, măsurătorile arboristului Diana Culescu indică că aproximativ 30 % dintre copaci sunt deja morţi. Aceste valori reflectă deteriorarea rapidă a vegetației urbane, esențială pentru menținerea echilibrului ecologic.

Impactul secetei și al schimbărilor climatice

  • scăderea nivelului de apă din sol, cauzată de verile toride și precipitațiile neregulate;
  • apariția dăunătorilor și a bolilor la arborii afectaţi de stres hidric;
  • creșterea riscului de incendii forestiere în zonele periferice ale capitalei.

Aceste fenomene se înscriu în tendințele globale ale schimbărilor climatice, care intensifică vulnerabilitatea pădurilor și a parcurilor urbane.

Reacția autorităților și măsurile propuse
Ministerul Mediului a creat un grup de lucru pentru a identifica soluții de combatere a uscăciunii. În București, directoria ALPAB, condusă de Bogdan Tănase, susține că procedurile birocratice – necesitatea a peste 20 de avize pentru demolarea unui singur copac – încetinesc intervențiile. Tănase menționează: „Nu este o chestiune de fotogenie, ci de documentație, iar fără aprobări nu putem acționa”.

Primăria are un departament de mediu cu 30 de funcționari, însă, potrivit declarațiilor lui Lucian Judele, „timpul pierdut a agravat situația”. În Parcul Tineretului, specialiștii folosesc tomografie pentru a decide dacă un arbore trebuie tăiat sau poate fi salvat, dar intervențiile rămân limitate.

Provocări logistice și financiare

  • Centru pentru Protecția Plantelor: 26 de angajați, dintre care doar 10 efectuează lucrări pe teren, acoperind 4 000 ha de verdeață;
  • tratamente preventive insuficiente – se aplică doar patru din cele 12 recomandate anual;
  • lipsa fondurilor și întârzieri la plata facturilor, conform lui Tudorel Popa, directorul instituției.

Aceste constrângeri reduc capacitatea instituțiilor de a reacționa rapid la amenințările care afectează pădurile urbane.

Primele intervenții concrete
Recent, în Parcul Herăstrău, un excavator a început instalarea unui sistem de irigații, primul pas practic spre refacerea umidității solului. Evenimentul a fost declanșat de presiunea publică exercitată de raportul „Uscaţi de nepăsare” și de promisiunile primarului interimar al Capitalei.

În concluzie, seceta și schimbările climatice pun în pericol pădurile și parcurile din București, iar reacția autorităților rămâne fragmentată din cauza procedurilor administrative și a resurselor limitate. Monitorizarea continuă a stării vegetației și alocarea rapidă a fondurilor sunt esențiale pentru a stopa degradarea și a proteja spațiile verzi care susțin viața urbană.