Ziua femeii, un moment de bilanț și de speranță, în ciuda piedicilor

În timp ce lumea marchează Ziua Internațională a Femeii, pe 8 martie, realitatea pentru femei este departe de a fi ideală. De la interzicerea avorturilor în Statele Unite, la restricțiile de acces la educație și muncă pentru femei în Afganistan, și până la represiunea brutală din Iran, drepturile femeilor sunt sub atac. Cu toate acestea, în ciuda acestor obstacole, unii experți vorbesc despre o nouă eră feminină.

Olivia Röllin, autorul articolului original, citează jurnalista și autoarea Shila Behjat, care vede în aceste atacuri un semn al progresului. „Luptele pe care le vedem acum se concentrează pe problema femeilor – asta arată cât de mari au fost de fapt progresele”, explică Behjat.

Un atac dublu: regres și ură

Dincolo de aceste exemple, trebuie luate în considerare și cifrele crescânde de feminicid, precum și ura față de femei care se răspândește online. Drepturile femeilor, câștigate cu greu, sunt în prezent anulate în diverse locuri. Dar ce înseamnă cu adevărat această „nouă eră feminină”?

Behjat subliniază că femeile nu sunt doar victime cărora li se iau drepturi, ci actori centrali în lupta pentru libertate și democrație. În Iran, de exemplu, femeile au condus o mișcare care a depășit problema „femeilor”, concentrându-se pe dreptul la o viață liberă și demnă pentru toți, prin sloganul „Femeie, Viață, Libertate”.

Proteste similare, conduse de femei, pot fi văzute în Belarus, Sudan și Polonia. Behjat vorbește despre o „față feminină a revoluției”.

Femeile, motoare ale istoriei

Istoricul Leonie Schöler subliniază că femeile au jucat un rol crucial în revoluții, nu este un fenomen nou. În Revoluția Franceză din 1789, femeile pescărușe au mărșăluit la Versailles, confruntând regele cu Declarația Drepturilor Omului, declanșând o schimbare semnificativă. De asemenea, în timpul Revoluției din martie 1848/49 la Berlin, femeile au fost prezente pe baricade.

Ele au fondat publicații politice și au deschis creșe pentru a se elibera de idealul restrictiv al femeilor casnice. În același timp, muncitoarele ruse din Petrograd au marcat începutul Revoluției Ruse cu greva lor din 1917.

Deși astfel de momente au fost cruciale pentru schimbări sociale, istoria nu a fost întotdeauna generoasă cu femeile. Femeile din revoluția franceză au fost ridiculizate ulterior, rolul lor a rămas nevăzut, deși au contribuit la schimbare.

O luptă de lungă durată: ziua femeii și rezistența antifeministă

La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, femeile s-au alăturat mișcării muncitorești, fiind sătule de salarii mici și privarea de drepturi politice. Ulterior, socialista germană Clara Zetkin a propus o zi internațională a femeii la o conferință internațională. În 1911, femeile au organizat pentru prima dată demonstrații în mai multe țări europene sub acest banner, cerând drept de vot și drepturi la muncă.

Astăzi, pe măsură ce feminismul devine mai puternic, apare și contra-atac. Acesta variază de la „tradwives” ultra-conservatoare, adică soții tradiționale, până la „manosfera” digitală, unde influenceri precum Andrew Tate răspândesc ura față de femei. Antifeminismul este un răspuns la realizările femeilor.

Pentru Behjat și Schöler, este clar că este vorba și de o nostalgie distorsionată, în care femeile aparțin în mod natural „casei”. Drepturile femeilor sunt percepute ca o amenințare la adresa presupusei ordini în care bărbații sunt furnizori, iar femeile sunt păstrătoarele ascultătoare ale casei. În acest sens, egalitatea înseamnă pierderea privilegiilor „naturale” ale bărbaților.

În România, în 2023, peste 35% dintre femei au fost victime ale violenței domestice, demonstrând nevoia continuă de a promova și proteja drepturile femeilor.