Cutremurul din ’77: O rană adâncă în memoria României, la 49 de ani distanță

Au trecut 49 de ani de la seismul devastator care a zguduit România în 4 martie 1977. Un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter a lăsat în urmă mii de vieți pierdute, clădiri prăbușite și o traumă colectivă care încă se resimte. Evenimentul tragic a ridicat semne de întrebare cu privire la rezistența clădirilor și pregătirea țării pentru un astfel de pericol.

Seismul din `77 a fost un moment de cotitură, un punct de referință în istoria modernă a României. Zeci de clădiri s-au prăbușit, iar Bucureștiul a suferit cele mai grave pierderi. Numărul victimelor a fost uriaș, peste 1.500 de oameni și-au pierdut viața. Evenimentul a declanșat o mobilizare generală și a evidențiat importanța măsurilor de siguranță.

Clădiri nesigure: O lecție neînvățată?

În urma cutremurului, au fost implementate măsuri pentru a îmbunătăți rezistența clădirilor la seisme. Au fost revizuite codurile de proiectare și construcție, cu scopul de a reduce riscurile. Cu toate acestea, mulți experți consideră că progresul în domeniul consolidării clădirilor vulnerabile nu a fost suficient.

„Situația clădirilor noastre este, în prezent, mai gravă decât în 1977, iar următorul cutremur major ar putea avea un impact chiar mai sever decât cel înregistrat atunci”, a declarat Matei Sumbasacu, inginer constructor, pentru Digi24.ro. El a mai subliniat că Bucureștiul rămâne capitala europeană cu cel mai ridicat risc seismic.

Risc seismic: Ce înseamnă și cum ne pregătim

În România, clădirile sunt clasificate în patru clase de risc seismic, de la RsI (clădiri cu risc ridicat) la RsIV (risc minim). Această clasificare ajută la identificarea imobilelor care necesită consolidare sau reabilitare. Din păcate, numărul clădirilor vulnerabile rămâne ridicat, iar ritmul consolidărilor este considerat lent.

Potrivit lui Sumbasacu, „nivelul de conștientizare publică este în creștere, iar tot mai mulți oameni înțeleg că pregătirea individuală face parte din responsabilitatea fiecăruia”. Asta poate contribui la reducerea numărului de victime, dar nu rezolvă problema fundamentală a clădirilor nesigure.

Ce s-a schimbat în aproape cinci decenii

Deși s-au făcut ajustări legislative și au fost alocate fonduri pentru consolidare, numărul șantierelor active este încă insuficient. Potrivit specialiștilor, birocrația, lipsa de predictibilitate a fondurilor și schimbările politice au încetinit procesul.

În ciuda eforturilor depuse, rămânem vulnerabili în fața unui seism major. Specialiștii subliniază importanța informării și a pregătirii individuale.

Cu toate că trecutul ne-a oferit o lecție dură, numeroase clădiri din București și din alte orașe din țară nu au fost consolidate. În 2024, autoritățile locale vor continua expertizarea și încadrarea clădirilor în clase de risc seismic, pentru a putea începe procesul de consolidare.

Sursa: Digi24