Folosirea inteligenței artificiale ar putea afecta capacitatea de gândire a oamenilor

Un studiu recent, citat de publicații de peste hotare, avertizează că utilizarea pe scară largă a inteligenței artificiale (AI) pentru a rezolva diferite sarcini ar putea avea un efect negativ asupra capacității oamenilor de a gândi independent. Cercetarea sugerează că dependența excesivă de AI poate duce la o erodare treptată a abilităților cognitive, un fenomen descris metaforic drept „sindromul broaștei fierte”.

Echipa internațională de cercetători, care a inclus specialiști de la universități prestigioase din lume, a subliniat două consecințe îngrijorătoare ale utilizării AI: scăderea perseverenței și afectarea performanței în absența asistenței tehnologice. Studiul a implicat diverse sarcini, inclusiv raționament matematic și înțelegerea textului.

Dependența de AI și impactul asupra performanței

Participanții la studiu au fost supuși unor teste pentru a măsura impactul utilizării AI. Rezultatele au arătat că, după doar 10 minute de utilizare a AI, persoanele care au fost private de acces la inteligența artificială au prezentat rezultate mai slabe și au renunțat mai ușor la sarcini decât cele care nu au folosit-o deloc. Această constatare evidențiază un cost cognitiv ridicat asociat cu utilizarea AI, punând sub semnul întrebării efectele cumulative ale acestei dependențe asupra raționamentului și perseverenței umane.

Perseverența, considerată un factor crucial în dobândirea abilităților și un indicator puternic al învățării pe termen lung, ar putea fi subminată de utilizarea constantă a AI. Cercetătorii avertizează că, dacă aceste efecte cumulative nu sunt abordate, sistemele de AI, optimizate pentru eficiență pe termen scurt, riscă să afecteze capacitățile umane pe care ar trebui să le susțină.

Efectele pe termen lung: un scenariu similar cu „broasca fiartă”

Studiul subliniază importanța stăpânirii conceptelor fundamentale, precum aritmetica fracțiilor și înțelegerea textului, ca premise pentru dezvoltarea abilităților de nivel superior. Delegarea continuă a acestor sarcini către AI poate eroda motivația și perseverența necesare pentru învățarea pe termen lung. Efectele, care se pot acumula de-a lungul anilor, ar putea deveni dificil de inversat, similar efectului „broaștei fierte”, unde schimbările graduale trec neobservate până când devin copleșitoare.

Grace Liu, cercetătoare în domeniul învățării automate la Universitatea Carnegie Mellon, a subliniat necesitatea unor cercetări suplimentare. „Îngrijorarea ține de ceea ce cercetătorii în științe cognitive numesc «dificultăți dezirabile» – acea luptă productivă care construiește abilități în timp. Dacă inteligența artificială elimină în mod constant această dificultate, oamenii pot ajunge la răspunsul corect pe moment, dar își dezvoltă mai puțin capacitatea independentă”, a explicat ea.

După cum a menționat cercetătoarea, efectele utilizării AI la scară largă și în diverse contexte necesită o analiză aprofundată.