Conform Buletin.de: Bucureștiul amână din nou planurile pentru trenul metropolitan, ținta accesării fondurilor europene fiind mutată pentru finalul anului 2026. Acest nou termen vine într-un context în care alte orașe mari din țară, precum Cluj-Napoca și Oradea, au deja finanțări aprobate și se află în plin proces de licitare a lucrărilor.

În timp ce municipiile din Vest lansează deja proiecte concrete, administrațiile din Capitală și județul Ilfov par să producă doar documente teoretice și prelungiri birocratice. Cluj-Napoca și Oradea dețin contracte de finanțare oficiale pentru proiectele lor de tren metropolitan și Tram-Train, aflându-se în diverse etape de licitare a lucrărilor de execuție.

Alte orașe precum Iași, Brașov și Târgu Mureș sunt, de asemenea, în proces activ de încărcare a cererilor de finanțare, depunând documente justificative, acte de aprobare locale și centrale, precum și bugete de investiții și operare.

Situația din București și Ilfov este critică, incapacitatea de a furniza documentația completă determinând Guvernul să intervină prin noi prelungiri oficiale.

Prelungiri birocratice prin ordin de ministru

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a emis un nou act normativ prin care extinde termenele pentru accesarea fondurilor europene destinate proiectelor feroviare. Un ordin semnat recent modifică o anexă anterioară, din 2023, care aproba Ghidul Solicitantului pentru proiectul „Trenurile metropolitane”.

Astfel, termenul final pentru depunerea actelor pentru apelul național dedicat nodurilor urbane a fost stabilit la 30 iunie 2026. În mod distinct, pentru proiectul „Trenul metropolitan București”, termenul de închidere a fost împins până la 31 decembrie 2026. Fondurile provin din Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune, prin Programul Transport 2021-2027.

Investiții teoretice cu trenuri noi

Singurul tronson din zona Capitalei care pare să înregistreze un proges minimal pe hârtie este cel dintre Gara de Nord, Chitila și Scroviștea. Ministerul Transporturilor a avizat recent un proiect pentru acest segment, care va fi integrat în viitorul inel feroviar al orașului. Planul include achiziția a cinci trenuri electrice noi și electrificarea infrastructurii feroviare existente.

Lucrările prevăzute includ un pasaj rutier denivelat în zona Scroviștea, cinci pasaje pietonale subterane și cinci pasarele pietonale. De asemenea, se propune construirea a două noi puncte de oprire în Chitila 2 și Buciumeni, modernizarea a zece stații și halte, precum și crearea unor parcări de tip Park & Ride. Această linie, cu o lungime de aproximativ 32,6 kilometri, va permite o durată estimată a călătoriei de circa 43 de minute, cu o cadență de 15 minute la orele de vârf.

Rute blocate în parcuri și populismul sectoarelor

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov își propune transformarea rețelei feroviare actuale într-un sistem de transport urban similar unui metrou de suprafață, cu 20 de linii prevăzute pentru regiune. Rută teoretice vizează conexiuni către Aeroportul Otopeni, Snagov, Buftea, Pantelimon, Domnești, Căciulați, Fundulea și centura feroviară a Capitalei. Prima fază de dezvoltare a proiectului identifică patru trasee prioritare: Gara de Nord – Scroviștea, Gara de Nord – Obor, Gara de Nord – București Vest și București Vest – Obor.

Proiectul se confruntă însă cu decizii administrative locale controversate. În Sectorul 6, linia destinată trenului metropolitan a fost transformată în parc, iar în Sectorul 5 se intenționează același lucru cu terenul aferent unei linii către Gara Progresul.

Pe aceste trasee teoretice, documentația tehnică solicită crearea unor parcări de tip Park & Ride pentru o viitoare integrare a transportului feroviar cu cel rutier.

Sursa: Buletin.de