Conform G4Media: Banca Națională a României (BNR) a permis o fluctuație mai amplă a cursului de schimb al leului față de euro în ultima perioadă, marcând o schimbare față de etapele anterioare caracterizate printr-o stabilitate pronunțată a monedei naționale. Această ajustare vine în contextul în care Banca Centrală a intervenit pe piața valutară într-o măsură considerabil mai mică în acest an comparativ cu anul precedent, conform declarațiilor guvernatorului Mugur Isărescu.

Schimbarea strategiei BNR pe piața valutară

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că instituția pe care o conduce a intervenit „mult mai puțin” pe piața valutară în cursul anului curent, indicând o relaxare a controlului asupra cursului de schimb. Această abordare presupune că leul „plutește cam pe [continuarea fragmentului lipsește din textul furnizat]”. Anterior, BNR a manifestat o tendință spre menținerea unei stabilități ridicate a cursului, intervențiile fiind mai frecvente pentru a limita oscilațiile semnificative.

Această decizie de a permite o mai mare flexibilitate cursului reflectă, posibil, o adaptare la condițiile economice interne și internaționale. Stabilizarea excesivă a cursului poate, în anumite circumstanțe, să nu reflecte realitățile economice sau să necesite resurse importante din partea BNR pentru menținerea sa. Prin urmare, o apreciere sau depreciere moderată, în limite rezonabile, poate fi considerată de către autoritățile monetare ca fiind benefică pentru economie.

Impactul acestei noi politici asupra economiei românești urmează să fie evaluat pe termen mediu și lung. Pe de o parte, o depreciere controlată a leului ar putea stimula exporturile, făcând produsele românești mai competitive pe piețele externe. Pe de altă parte, o eventuală apreciere ar putea contribui la temperarea inflației, prin ieftinirea bunurilor importate.

Impactul asupra inflației și a comerțului exterior

Mișcările cursului de schimb au întotdeauna un efect direct asupra nivelului prețurilor. O depreciere a leului tinde să accentueze presiunile inflaționiste, deoarece costul bunurilor importate crește. În schimb, o apreciere a monedei naționale ar putea contribui la moderarea inflației, prin diminuarea prețurilor la produsele aduse din străinătate.

Este de așteptat ca această strategie a BNR să influențeze și dinamica balanței comerciale. Exportatorii ar putea beneficia de un leu mai slab, care le crește competitivitatea la nivel internațional. Importatorii, în schimb, s-ar putea confrunta cu costuri mai ridicate.

Decizia BNR de a lăsa cursul să fluctueze mai liber intervine într-un context economic în care inflația rămâne un subiect de preocupare la nivel global și național. Prin urmare, managementul atent al cursului de schimb devine un instrument important în arsenalul BNR pentru a ținti inflația.

Istoricul intervențiilor BNR pe piața valutară

În ultimii ani, Banca Națională a României a avut momente în care a intervenit masiv pe piața valutară pentru a-și proteja moneda națională de deprecieri rapide sau pentru a limita aprecieri excesive. Aceste intervenții vizau, de regulă, menținerea unei stabilități percepute ca fiind necesară pentru mediul de afaceri și pentru încrederea consumatorilor.

Spre exemplu, în 2025, conform declarațiilor guvernatorului, nivelul intervențiilor BNR a fost semnificativ mai ridicat decât în anul curent. Această diferență subliniază o schimbare de optică a politicii monetare în ceea ce privește gestionarea cursului de schimb. Acum, moneda națională este percepută ca fiind mai puțin dependentă de intervențiile directe ale Băncii Centrale.

Guvernatorul Isărescu a precizat că în prezent moneda națională „plutește cam pe [continuarea fragmentului lipsește]”. Această formulare sugerează o abordare mai puțin intervenționistă, lăsând forțele pieței să-și spună cuvântul într-o măsură mai mare.

Sursa: G4Media