Conform Libertatea: Gara Progresul din Capitală dispare după 66 de ani de activitate, cedând locul unui complex intermodal care va integra traficul feroviar cu cel de metrou și rutier. Demolarea clădirii a început în plină caniculă, marcând sfârșitul unei ere pentru stația feroviară deschisă oficial pe 19 noiembrie 1960, înlocuind vechea Gară Filaret și devenind noua poartă a sudului Bucureștiului. Proiectul de modernizare a liniei București-Giurgiu vizează construirea unui nod intermodal modern, incluzând extinderea Magistralei 4 de metrou și o parcare de tip park&ride.

O stație născută dintr-o haltă

Povestea Gării Progresul începe, de fapt, în 1953, când pe locul actual funcționa o haltă pe linia care lega Filaretul de Giurgiu. Între 1954 și 1958, stația a fost extinsă treptat, iar în 1960 a preluat rolul gării principale din sudul orașului. La apogeul său, complexul feroviar Progresul nu era doar o simplă gară de cartier, ci un nod important cu linii pentru călători, marfă și conexiuni industriale ce deserveau numeroase obiective economice din zona de sud a Capitalei. Pasionații de istorie feroviară menționează inclusiv o importantă zonă de marfă.

Șinele, martorele unei istorii feroviare

Oamenii din zonă își amintesc că gara avea o legătură importantă cu activitatea militară, stația fiind deservită și de trenuri ale armatei. Astăzi, printre vegetația crescută și infrastructura rămasă, se mai pot observa urmele vechilor linii. Gara Progresul se afla pe traseul primei căi ferate construite în România, linia București-Giurgiu. Inaugurată pe 31 octombrie 1869, această linie avea o lungime de aproximativ 67 de kilometri, iar trenul inaugural a parcurs distanța în doar o oră și jumătate. Paradoxal, pe traseul actual, călătoria feroviară București-Giurgiu durează peste trei ore, din cauza întârzierilor și a problemelor infrastructurale.

Lovitura decisivă pentru Gara Progresul a venit pe 13 august 2005, când podul feroviar de la Grădiștea, peste râul Argeș, s-a prăbușit în urma inundațiilor. Linia directă București-Giurgiu a fost întreruptă, iar traficul feroviar de călători a fost sistat aproape două decenii. Abia pe 1 iunie 2024, după refacerea infrastructurii, trenurile de călători au revenit pe ruta directă, dar gara propriu-zisă a dispărut între timp.

Un nou început: nod intermodal și stație de metrou

În locul vechii gări va apărea o infrastructură modernă. Proiectul extinderii Magistralei 4 de metrou va lega Gara de Nord de Gara Progresul, traversând orașul. Noua stație Progresul va fi un nod intermodal unde se vor întâlni metroul, trenurile către Giurgiu și o parcare de tip park&ride, regândind transportul în Capitală pentru deceniile următoare. Doar un tren de marfă încă mai circulă printre ruine.

În aprilie 1961, Revista Căilor Ferate Române relata despre succesul stației Progresul, care în primii ani de funcționare a ajuns să deservească peste 2.000 de călători zilnic, fiind un nod important pentru transportul de marfă, legând circa 200 de întreprinderi. Un reportaj din ianuarie 1974, publicat în revista Flacăra, surprindea însă imaginea unei gări importante, dar neglijate, cu mijloace de transport rare și nepunctuale.

Sursa: Libertatea