Conform Mediafax: Ziduri cu posibilă valoare arheologică, descoperite pe șantierul de pe strada Armand Călinescu

Primăria Municipiului București (PMB) a anunțat joi descoperirea unor ziduri care ar putea avea importanță arheologică pe șantierul de pe strada Armand Călinescu, unde sunt reabilitate șinele de tramvai. Constructorul a identificat structurile în timpul săpăturilor, iar primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a precizat că acestea necesită evaluare din partea specialiștilor.

O echipă a Direcției pentru Cultură a Municipiului București, instituție aflată în subordinea Ministerului Culturii, s-a deplasat deja pe șantier pentru o primă verificare. Ulterior, specialiști ai Institutului de Arheologie vor desfășura propriile săpături pentru a evalua zidurile. Arheologii vor stabili dacă descoperirile au valoare pentru istoria Bucureștiului și dacă este necesară conservarea lor. Potrivit estimărilor PMB, întregul proces de evaluare va dura aproximativ trei săptămâni.

Lucrările în zona unde au fost descoperite posibilele vestigii fac parte din Lotul 5 al programului de modernizare a infrastructurii de tramvai din Capitală. Amplasamentul aferent acestui lot a fost predat constructorului la sfârșitul lunii aprilie. Lotul are o lungime de aproximativ 1,8 kilometri și vizează infrastructura de tramvai din zona centrală și de nord a Capitalei, aferentă traseelor liniilor 5 și 16.

Restricții de circulație au fost introduse la începutul lunii mai pentru a permite desfășurarea lucrărilor, traficul fiind menținut pe o singură bandă pe anumite segmente. Contractul pentru acest lot are o valoare estimată la aproximativ 65,7 milioane de lei.

Lucrările, finanțate din fonduri europene

Primarul general Ciprian Ciucu sublinia în aprilie, la anunțarea deschiderii noilor șantiere pentru modernizarea liniilor de tramvai, necesitatea realizării proiectelor într-un ritm accelerat pentru a nu se pierde finanțarea europeană. „Dacă nu le facem acum, nu le mai facem deloc și pierdem finanțările europene”, afirma edilul.

Ciucu explica faptul că intervențiile vizează nu doar înlocuirea șinelor, ci și lucrări la infrastructura subterană, inclusiv la rețelele de apă, canalizare și alte utilități. Obiectivul este evitarea unor noi intervenții asupra arterelor după finalizarea modernizării. La momentul lansării Lotului 5, Primăria Capitalei anunța că aproximativ 36 de kilometri de șină se aflau în lucru în București, iar alți 5,5 kilometri fuseseră deja finalizați și recepționați.

Reabilitarea infrastructurii, un proces complex

Modernizarea infrastructurii de tramvai din Capitală implică o serie de activități complexe, menite să îmbunătățească semnificativ calitatea transportului public. Pe lângă înlocuirea propriu-zisă a șinelor, proiectele includ și intervenții asupra sistemelor de drenaj, a fundațiilor șinelor și a sistemului de alimentare cu energie electrică. De asemenea, sunt reabilitate infrastructurile subterane adiacente, precum rețelele de apă și canalizare, pentru a preveni necesitatea unor noi săpături pe arterele proaspăt modernizate.

Scopul acestor lucrări este de a asigura o funcționare optimă a liniilor de tramvai, de a reduce întârzierile și de a crește confortul călătorilor. De asemenea, o infrastructură modernizată contribuie la o mai bună utilizare a resurselor și la prelungirea duratei de viață a sistemului de transport public. Proiectele de reabilitare a liniilor de tramvai din București beneficiază de fonduri europene, un aspect important subliniat de autorități în vederea respectării termenelor de implementare.

Importanța descoperirilor arheologice pentru București

Descoperirile de pe șantierul de pe strada Armand Călinescu subliniază importanța cercetării arheologice în contextul dezvoltării urbane. Fiecare strat al orașului ascunde fragmente din istoria sa, iar astfel de intervenții oferă ocazia unică de a descoperi și de a proteja patrimoniul cultural. Evaluarea specializată va determina impactul acestor ziduri asupra înțelegerii evoluției Bucureștiului.

Primarul general Ciprian Ciucu a reiterat angajamentul administrației locale față de conservarea patrimoniului, chiar și în contextul unor proiecte majore de infrastructură. Colaborarea dintre PMB, Direcția pentru Cultură și Institutul de Arheologie este esențială pentru a gestiona corespunzător aceste situații. Procesul de evaluare, care ar urma să dureze circa trei săptămâni, va oferi răspunsurile necesare privind valoarea istorică a descoperirilor și pașii următori pentru conservarea lor.

Sursa: Mediafax