Conform G4Media: Un studiu recent, publicat în prestigioasa revistă Science, scoate la iveală un paradox preocupant legat de schimbările climatice în munții Europei. Deși numărul total de specii de plante pe vârfurile montane pare să crească, acest fenomen maschează o realitate alarmantă: speciile endemice, caracteristice zonelor alpine, dispar într-un ritm accelerat. Cercetarea, la care au contribuit și doi oameni de știință din Cluj, analizează date extinse, inclusiv cele din Carpați, evidențiind o tendință îngrijorătoare pentru ecosistemele fragile.

Ascensiunea speciilor invazive pe culmile munților

Paradoxul studiat descrie cum speciile de plante provenite din zone cu altitudini mai joase, adaptate la condiții climatice mai calde, „urcă” spre vârfurile munților pe măsură ce temperatura globală crește. Acestea ocupă spațiul, determinând declinul sau dispariția speciilor alpine, care nu se pot adapta suficient de rapid la noile condiții sau care nu au unde să migreze mai sus. Studiul sugerează că, deși inventarul general de plante poate părea mai bogat la altitudini mari, biodiversitatea specifică zonelor alpine este de fapt erodată.

Monitorizările realizate în Carpați, parte a datelor analizate, confirmă această tendință. Cercetătorii au observat o înmulțire a plantelor care, în mod tradițional, nu se regăseau la altitudini atât de mari. Acest lucru indică o presiune crescândă asupra habitatelor alpine, care sunt din ce în ce mai vulnerabile.

Pierderea speciilor alpine, un semnal de alarmă pentru ecosisteme

Disparitia speciilor native, adaptate la condițiile dure din munții înalți, reprezintă o pierdere irecuperabilă pentru patrimoniul natural. Aceste specii au evoluat de-a lungul mileniilor pentru a supraviețui în medii extreme, cu temperaturi scăzute, vânturi puternice și soluri sărace. Ele joacă un rol crucial în menținerea echilibrului ecologic al zonelor montane.

Prezența unor specii invazive pe vârfuri nu compensează dispariția celor autohtone. Dimpotrivă, aceasta semnalează o destabilizare a ecosistemelor alpine, cu consecințe potențial negative asupra faunei dependente de aceste plante și asupra serviciilor ecologice pe care le oferă munții.

Studiul a utilizat metode avansate de analiză a datelor și modele predictiv-climatice pentru a evalua impactul schimbărilor de temperatură și precipitații asupra diversității plantelor montane în întreaga Europă. Rezultatele indică faptul că această dinamică este un fenomen răspândit, afectând lanțuri montane variate, de la Alpi la Carpați și Pirinei. Cercetătorii subliniază necesitatea unor strategii de conservare adaptate, care să țină cont de aceste noi realități impuse de schimbările climatice.

Cercetători clujeni, parte a efortului științific internațional

Contribuția cercetătorilor români, specific din Cluj, la acest studiu internațional subliniază importanța monitorizării și cercetării mediului montan din Carpați în context global. Aceștia au adus date valoroase și expertiză locală, contribuind la o imagine de ansamblu mai clară asupra fenomenelor observate.

Lucrarea publicată în Science are implicații semnificative pentru politicile de mediu și conservare, punând în evidență urgența acțiunilor pentru protejarea zonelor montane. Munții, considerați în mod tradițional refugii pentru biodiversitate, se confruntă acum cu provocări fără precedent. Un număr total de 238 de specii de plante au fost monitorizate în cadrul acestui studiu amplu, acoperind o perioadă de aproximativ 50 de ani.

Datele furnizate de Asociația Europeană a Cercetătorilor în Botanică au fost esențiale în elaborarea acestui studiu.

Sursa: G4Media