Conform HotNews: CEDO decide azi dacă România a greșit prin eșalonarea plăților salariale câștigate în instanță

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) va pronunța joi o hotărâre crucială pentru situația bugetarilor din România, vizează deciziile guvernului de a eșalona plata drepturilor salariale câștigat prin hotărâri judecătorești. Cazul a fost deschis de șase magistrați români care solicită recuperarea unor restanțe salariale însumând aproape 300.000 de euro. Avocatul Adrian Toni Neacșu, cel care a semnalat cazul, avertizează că o decizie nefavorabilă ar putea avea consecințe grave pentru statul român, afirmând că „România are toate șansele să sucombe”.

Decizia CEDO ar putea avea un impact extins asupra tuturor angajaților din sistemul bugetar care au creanțe salariale de recuperat de la stat. Curtea Europeană a mai analizat o speță similară în 2012, însă atunci decizia a fost favorabilă statului român.

Magistrații, la CEDO din cauza restanțelor salariale neplătite

Nemulțumiți de refuzul statului de a le achita restanțele salariale, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, șase magistrați români au sesizat CEDO în cursul anilor 2023 și 2024. Cinci dintre aceștia solicită recuperarea unor sume totale de 275.735 de euro, conform datelor din dosarul aflat pe rolul CEDO. Pentru cel de-al șaselea judecător, suma nu este specificată pe portalul instanței europene.

Reclamanții sunt judecătorii Roxana Andriescu de la Curtea de Apel București, Voicu Ionel Pușcașu de la Tribunalul Hunedoara (care și-a dat demisia din magistratură în vara acestui an), soția acestuia, Florina Mihaela Pușcașu de la Tribunalul Hunedoara, Maria Ștefania Pavel de la Tribunalul Maramureș, Mirela Hancăș și Florica Tanța Piroș, ambele de la Tribunalul Sibiu (ultimele trei, în prezent pensionare).

Cinci dintre aceste cazuri, provenind de la judecătorii din Hunedoara, Maramureș și Sibiu, au fost conexate, iar CEDO urmează să anunțe joi, 22 octombrie, decizia sa, conform unui comunicat oficial.

Argumentele magistraților și avertismentul avocatului

Judecătorii au reclamat la CEDO încălcarea a două drepturi fundamentale prevăzute de Convenția Europeană: accesul la un proces echitabil și respectarea proprietății. Ei susțin că prin emiterea de ordonanțe de urgență care au permis eșalonarea plăților, Guvernul a suspendat efectiv posibilitatea executării silite a hotărârilor judecătorești.

„Reclamanții susțin că neexecutarea – sau executarea eșalonată – a hotărârilor judecătorești definitive și executorii pronunțate în favoarea lor… i-a privat de dreptul la o instanță, în sensul articolului 6 din Convenție, și de dreptul la respectarea bunurilor lor, astfel cum este garantat de articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție”, se menționează în documentele depuse la CEDO.

Avocatul Adrian Toni Neacșu a subliniat pe rețelele sociale gravitatea situației, declarând: „Joi poate fi ziua în care va scrie faliment pe România. CEDO urmează să se pronunțe în cauza Pușcașu și alții vs România… Dacă CEDO creează premisele distrugerii mecanismului oricum exagerat de executare a hotărârilor judecătoreşti împotriva statului în mod eșalonat, prin amânări succesive, România are toate șansele să sucombe”.

Milionari de bugetari au dat statul în judecată

Analize recente, precum cea publicată de Înalta Curte de Casație și Justiție, indică faptul că peste 400.000 de bugetari au avut sau au în curs procese cu statul pentru drepturi salariale în ultimii ani. Dintre aceștia, aproximativ 159.000 au câștigat definitiv litigiile. Statul român a plătit deja 21 de miliarde de lei pentru drepturi salariale câștigate în instanță, însă mai sunt de achitat încă 12-15 miliarde de lei, potrivit estimărilor.

Fenomenul litigiilor salariale este atribuit, în viziunea avocatului Neacșu, promisiunilor electorale nerespectate de către partidele politice, care creează legi sau beneficii salariale, ulterior amânate sau aplicate parțial de către guverne, generând astfel numeroase procese. Din 2009 până în prezent, au existat șaptesprezece eșalonări de plată, fiecare titlu executoriu generând, în medie, încă două procese pentru dobânzi și recalculări.

Sursa: HotNews