Conform Mediafax: Acceleratorul de particule (Large Hadron Collider – LHC) de la CERN a fost oprit luni, 29 iunie 2026, pentru o perioadă de renovare și modernizare. Această întrerupere, denumită Long Shutdown 3 (LS3), va dura patru ani.

Momente cheie pentru fizica particulelor

La aproape 14 ani de la descoperirea bosonului Higgs, cercetătorii de la CERN intră într-o nouă fază. Scopul nu mai este doar confirmarea teoriilor existente, ci identificarea unor fenomene neexplicate de fizica actuală. Experimentele recente au adus descoperiri precum noi particule, observarea unor procese rare cu bosonul Higgs și indicii care pun sub semnul întrebării limitele Modelului Standard.

Marele Accelerator de Hadroni este cel mai mare și mai puternic accelerator de particule construit vreodată. Amplasată la granița dintre Elveția și Franța, instalația dispune de un inel subteran cu o circumferință de 27 de kilometri. Aici, protonii sunt accelerați aproape de viteza luminii și apoi ciocniți frontal. Aceste coliziuni reproduc condiții similare cu cele din primele fracțiuni de secundă după Big Bang, permițând fizicienilor să înțeleagă formarea materiei și legile fundamentale ale naturii.

Descoperiri recente și noi orizonturi

Printre cele mai notabile realizări recente se numără observarea unei noi particule, Bc+, o stare excitată a unui mezon. Această descoperire extinde numărul hadronilor noi identificați la 84 și contribuie la o mai bună înțelegere a interacțiunii nucleare tari. Experimentul LHCb a identificat și ultimul membru lipsă dintr-o familie de particule prezise teoretic acum peste 60 de ani, confirmând capacitatea acceleratorului de a verifica modele teoretice.

Deși bosonul Higgs a fost descoperit în 2012, cercetătorii continuă să îi studieze proprietățile. Colaborarea ATLAS a raportat primele dovezi ale producerii bosonului Higgs la energii foarte mari, un fenomen rar ale cărui studiu ar putea dezvălui noi particule sau interacțiuni.

Căutarea „noii fizici”

O direcție principală de cercetare vizează identificarea „noii fizici”. Experimentul LHCb a semnalat mici abateri în comportamentul unor particule rare, care ar putea indica existența unor particule sau forțe neincluse în Modelul Standard. Confirmarea acestor observații ar putea revoluționa înțelegerea Universului.

Modernizarea și viitorul acceleratoarelor

Pentru a avansa în aceste direcții, CERN pregătește transformarea actualului accelerator în High-Luminosity Large Hadron Collider (HL-LHC). Această modernizare va crește numărul de coliziuni și volumul de date, sporind șansele de a observa fenomene rare. De asemenea, organizația a aprobat strategia pentru un succesor, Future Circular Collider, un inel de 91 de kilometri, planificat pentru anii 2040, pentru studierea bosonului Higgs cu precizie sporită.

Modelul Standard, deși explică satisfăcător lumea particulelor, nu poate oferi răspunsuri la întrebări fundamentale precum natura materiei întunecate, energia întunecată sau asimetria materie-antimaterie. Fiecare nouă particulă descoperită sau abatere observată la CERN ar putea marca primul pas către o nouă revoluție în fizică.

În cadrul experimentului ALICE, de exemplu, sunt studiate condițiile extreme care au precedat formarea atomilor, prin ciocnirea unor nuclee atomice de plumb la energii înalte. Aceste experimente au ca scop înțelegerea mai aprofundată a materiei, în special a plasmei quark-gluon, starea materiei din primele momente ale Universului.

Noua etapă de modernizare, Long Shutdown 3, va permite instalarea de noi componente, inclusiv upgrade-uri ale surselor de curent continuu și rețelelor electrice, pentru a susține performanța îmbunătățită a HL-LHC. Acest proces complex vizează creșterea luminozității de ze

Sursa: Mediafax