Conform Mediafax: Situație critică la Cernavodă: Nivel istoric scăzut al Dunării pune în pericol răcirea centralei nucleare

Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă a analizat joi, în teren, mai multe soluții de urgență pentru menținerea nivelului Dunării la priza de răcire a centralei nuclearelectrice de la Cernavodă. Situația este critică, cotele fluviului atingând minime istorice, ceea ce ridică semne de întrebare privind funcționarea în siguranță a instalației. Din comitet fac parte reprezentanți de la Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerele Energiei, Transporturilor, Mediului, Apele Române, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Administrația Canalelor Navigabile, SN Nuclearelectrica, Universitatea Tehnică de Construcții București, precum și specialiști din MAI, DSU și MApN.

Soluțiile propuse vor fi implementate în săptămânile următoare. Comitetul își va desfășura activitatea pe o perioadă de 30 de zile, urmând să prezinte în jurul datei de 13 septembrie 2026 un raport final cuprinzător, care va include soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare necesare.

Dragarea, prima măsură analizată pentru fluidizarea cursului Dunării

Potrivit Guvernului, dragarea este intervenția considerată cea mai rapidă soluție pentru a ameliora situația. Aceasta „creează condițiile, nu certitudinea” pentru o mai bună distribuție a apei la bifurcația Bala, unde, în prezent, aproximativ 85% din cursul Dunării se îndreaptă spre brațul Bala, lăsând doar 15% pentru Dunărea veche. Dragarea unor canale cu o lățime de 30 de metri și o adâncime minimă de 2 metri ar urma să permită unui volum mai mare de apă să ajungă pe Dunărea veche și, implicit, spre Cernavodă.

Un volum și o viteză sporite ale apei ar putea contribui și la reducerea sau menținerea nivelului de aluviuni pe noul canal. Principalul obstacol în calea lucrărilor de dragaj îl reprezintă nivelul extrem de scăzut al apei, care prezintă riscul blocării navelor în bancuri de nisip. De asemenea, se anticipează dificultăți în mobilizarea utilajelor necesare către brațul vechi al Dunării. Zonele vizate de aceste intervenții includ bifurcația Dunăre-canal CNE și zonele din amonte de canalul CNE, cu prioritate în sectoarele kilometrilor 305-306, 308,5, 312,5-315, 322, 327 și 342,5, în zona Bala.

Barje și diguri, soluții de redirecționare a apei spre Cernavodă

În apropierea podului de la Cernavodă au fost amplasate și ancorate barje pe o lungime totală de 200 de metri, dispuse perpendicular pe malul stâng al fluviului. Acestea sunt poziționate strategic pentru a devia curentul către șenalul navigabil, direcționând apa spre priza de apă a centralei și a Canalului Dunăre-Marea Neagră. Acest test urmărește să evalueze impactul unui posibil epiu permanent de dirijare, o lucrare hidrotehnică din piatră planificată în aval, aproape de canalul către CNE Cernavodă.

Efectele sunt monitorizate constant prin măsurători, iar configurația structurilor poate fi ajustată sau retrase oricând. În condițiile debitelor actuale scăzute, rolul principal al acestor structuri este de a dirija curgerea și de a proteja zonele dragate împotriva recolmatării. La Cernavodă, în aval de pod, se preconizează construirea unui dig scurt de piatră, numit epiu, care va porni de la malul stâng spre mijlocul fluviului, pe o lungime de circa 150 de metri. Acesta va vizibiliza deasupra apei și va avea rolul de a dirija apa către partea mai adâncă a fluviului.

Soluții de pompare și rezervă pentru funcționarea centralei

În zona Canalului Dunăre-Marea Neagră, pe canalul de aducțiune către bazinul de stocare al centralei, sunt analizate și măsuri suplimentare pentru conservarea apei. Acestea includ pomparea pentru a suplimenta debitul necesar procesului de răcire, chiar dacă nivelul Dunării vechi continuă să scadă. Soluția presupune instalarea unui dig mobil, gonflabil sau tubular, care ar asigura un nivel minim, dar suficient pentru funcționarea sistemelor de răcire a reactoarelor și a depozitelor de material uzat. Pompele, instalate pe barje sau pontoane plutitoare, ar urma să asigure nivelul și debitul necesar centralei, fiind amplasate pe canalul de aducțiune racordat la Dunăre și spre est la Canalul Dunăre-Marea Neagră. În situații critice, apa din Canalul Dunăre-Marea Neagră poate fi utilizată prin sistemul de pompare. Centrala nucleară de la Cernavodă dispune de echipamente de rezervă, inclusiv pompe și instalații de răcire, capabile să asigure funcționarea în condiții optime chiar și în scenariul în care debitul apei nu este suficient. În acest scenariu, nivelul Dunării ar ajunge la 1,05 metri, iar răcirea s-ar realiza în circuit închis, cu aport de apă demineralizată din sistemul de tratare al centralei, alimentat din puțuri subterane. SN Nuclearelectrica a pregătit echipamentele și planificarea necesară pentru un astfel de scenariu, iar toate instituțiile implicate contribuie la asigurarea logisticii pentru menținerea răcirii.

Sursa: Mediafax