Conform Economica: DNSC luptă pentru talentele cibernetice, dar pierde în fața companiilor mari

n
Directoaratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) se confruntă cu o provocare majoră în atragerea și reținerea specialiștilor în securitate cibernetică. Deși instituția depune eforturi pentru a recruta tineri încă din universități, aceștia ajung, după câțiva ani de experiență, să fie atrași de ofertele financiare mai generoase ale marilor companii de tehnologie și consultanță. Această competiție acerbă între sectorul public și cel privat lasă autoritățile cu un deficit de personal calificat.
n
Sebastian-Dan Naste, expert în securitate cibernetică și Data Protection Officer (DPO) în cadrul DNSC, a explicat situația la conferința Impact SEE 2026 desfășurată recent la București. „Vedem, de asemenea, că există o competiție foarte mare în domeniul securității cibernetice între autoritățile publice și companiile care activează în acest sector”, a subliniat Naste.
n
Pentru a contracara această tendință, DNSC a început să recruteze proactiv încă din mediul academic. În acest an, instituția a derulat acțiuni directe în universități, reușind să atragă peste 40 de studenți. Aceștia vor colabora cu specialiștii DNSC în diverse departamente, aducând idei noi și contribuind la activitatea instituției.
n
Cu toate acestea, atragerea tinerilor reprezintă doar prima etapă. Dificultatea majoră apare odată ce aceștia acumulează experiență și devin mai valoroși pe piața muncii. „Este foarte dificil după doi-trei ani. Primesc oferte de angajare de la marile companii de tehnologie, de la companiile de consultanță. Așa că este un joc dificil”, a explicat Naste. Momentan, DNSC are scoase la concurs 54 de posturi, destinate atât absolvenților fără experiență, cât și specialiștilor cu diverse niveluri de senioritate.
n

Deficit european de un milion de specialiști în securitate cibernetică

n
Problema deficitului de personal în securitatea cibernetică nu este una izolată la nivel național, ci reprezintă o preocupare majoră la nivel european. Conform estimărilor prezentate de reprezentantul DNSC, Uniunea Europeană se confruntă cu un necesar de aproximativ un milion de specialiști. Chiar și în contextul utilizării tot mai extinse a inteligenței artificiale, nevoia de resurse umane calificate rămâne critică. „Cred că în prezent unele estimări indică faptul că este nevoie de un milion de specialiști la nivelul Uniunii Europene, chiar dacă începem să folosim din ce în ce mai mult inteligența artificială. Așadar, există un deficit uriaș de competențe”, a declarat Naste.
n
Instituțiile europene conștientizează gravitatea situației și caută soluții prin programe educaționale dedicate și prin încurajarea participării femeilor în acest domeniu. Această strategie vizează diversificarea pieței muncii și acoperirea decalajului existent.
n

Provocări similare în Balcani: Deficit și migrație de talente

n
Situația descrisă de reprezentantul DNSC este similară și în alte țări din regiune. Bledar Kazia, reprezentant al Autorității Naționale pentru Securitate Cibernetică din Albania, a confirmat că și instituțiile din țara sa se confruntă cu o competiție acerbă din partea sectorului privat și a angajatorilor din străinătate. Albania a înregistrat un deficit de aproximativ 365 de specialiști în securitate cibernetică numai în primele șase luni ale acestui an.
n
„Cred că majoritatea țărilor din Europa sau chiar din întreaga lume se confruntă cu o lipsă de oameni atunci când vine vorba despre securitatea cibernetică. […] De exemplu, numai în primele șase luni ale acestui an am avut un deficit de aproximativ 365 de experți în securitate cibernetică”, a explicat Kazia. Autoritatea albaneză colaborează, de asemenea, cu universitățile pentru atragerea de noi talente, însă specialiștii sunt atrași de ofertele din străinătate, unde salariile sunt superioare.
n
Kazia a subliniat că diferențele salariale între sectorul public și cel privat, precum și între țări, reprezintă o dificultate majoră pentru administrațiile publice din regiune. „Suntem pe o piață deschisă și nu cred că sunt foarte multe lucruri pe care le putem face, pentru că nu putem concura cu sectorul privat. Așa că, într-un fel, este un cerc fără sfârșit, iar oamenii sunt liberi să meargă oriunde doresc. Este o problemă a globalizării, nu una politică”, a concluzionat reprezentantul autorității albaneze.

Sursa: Economica