Conform Agerpres: Urși înarmat: Petiție în Covasna pentru măsuri legislative

Autoritățile locale și reprezentanții crescătorilor de animale din județul Covasna au lansat o petiție miercuri, cerând promulgarea de urgență a legii privind majorarea cotelor de prevenție și intervenție pentru ursul brun, precum și adoptarea unor măsuri legislative pentru gestionarea acestei specii. Mesajul transmis este unul clar: „Salvați-ne de numărul excesiv de urși!”.

Petiția, inițiată de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară AgroSIC din cadrul Consiliului Județean Covasna, este adresată Președintelui României, Guvernului, Ministerului Mediului și Parlamentului României. Semnatarii solicită în mod special ca președintele ROMÂNIEI, Klaus Iohannis, să promulge Legea privind aprobarea unor măsuri de prevenție și intervenție pentru gestionarea populației de urs brun, un act normativ declarat constituțional de Curtea Constituțională a ROMÂNIEI.

Creștere alarmantă a populației și a pagubelor

Președintele Consiliului Județean Covasna, TAMAȘ Sandor, a subliniat, într-o conferință de presă, dublarea numărului de urși în ultimii zece ani și înmulțirea considerabilă a pagubelor. „În județul Covasna, acum 10 ani de zile, în 2016, au fost în jur de 1.200 de exemplare de urși. După ce s-a interzis vânătoarea urșilor, extragerea mai frumos spus, în 2026 avem deja 2.400 de exemplare. Deci, în 10 ani de zile s-a dublat efectivul de urs brun în județul Covasna și asta simțim pe pielea noastră zi de zi. Dacă în 2015 am avut înregistrate în județul Covasna 58 de pagube, în momentul de față am ajuns la pagube zilnice. În medie, zilnic există o pagubă cauzată de urs în județul Covasna. Deja în primele cinci luni ale anului 2026 au fost înregistrate 130 de pagube”, a declarat TAMAȘ Sandor. Acesta a criticat dur „decidenții din București, care n-au fost niciodată în pădure, care stau în birouri climatizate” și nu cunosc realitatea din teren, afirmând că „viața oamenilor, avuția oamenilor primează în această situație”.

Primarul comunei Belin, ALEXANDRU Racolța, a mărturisit că oamenii se tem să mai iasă din case, mai ales după ce un localnic a fost ucis recent de urs în apropierea comunei. „Când ne-am dus noi și l-am găsit, deja era mort. La nici 500 de metri de comună. E drumul din șosea care merge spre Baltă, acolo permanent e ursul. Ți-e frică să te duci pe câmp. Aș vrea să vină de la minister, să vină și ei să vadă și să stea cu frica în sân că oricând din porumb sare ursul”, a declarat edilul.

Situația este similară și în comuna Bodoc, unde urșii se plimbă pe străzi, intră în gospodării și omoară animale. Primarul comunei Bodoc, FODOR Istvan, a relatat: „Am avut atac la Olteni, unde a atacat un băiat de 18 ani, bine că a scăpat cu viață. Avem destule pagube la animale, la vaci, la oi, la porci în fiecare zi. Eu cred că imediat nici nu sunt primar, sunt paznic de noapte, pentru că în fiecare noapte și în fiecare zi mergem undeva că ne dă telefon că ursul este pe strada cutare, e lângă fabrica de cărămidă, e la apa minerală. Oamenii n-au curaj să meargă la izvoare de unde aduceau apa pentru sănătatea lor. De exemplu, la Olteni am făcut anunț, am scris acolo: să nu mergeți pe jos, cu bicicleta, pentru că este un urs cu patru pui lângă Olt. Nu mai vezi pescari cum ați văzut până acum, nimeni n-are curaj să iasă din curte”.

Impactul economic și birocratic al problemei

Viceprimarul comunei Barcani, ANCA MARIA Băilă, a atras atenția că pagubele provocate de urși nu afectează doar comunitățile locale, ci pun presiune și asupra bugetului de stat prin despăgubiri. „În afară de faptul că sunt omorâte animale, sunt distruse culturi, sunt atacați oameni, mai este un aspect: faptul că statul trebuie să despăgubească toate aceste daune, ceea ce presupune și costuri. Doar la nivelul comunei Barcani, anual, undeva între 30 și 50.000 de lei au fost despăgubirile. La nivelul întregii țări, putem face cu toții un calcul cam la ce costuri se ridică pagubele provocate de urși”, a spus aceasta.

Primarul stațiunii Covasna, GYERO Jozsef, a criticat mecanismul actual de intervenție, pe care l-a descris ca fiind greoi, costisitor și ineficient pe termen lung. „Până ce ajungem, Doamne ferește, se întâmplă o tragedie. Nemaivorbind de costul acestor intervenții în care trebuie să vină acolo pe lângă vânător și primarul, și Jandarmeria și așa mai departe. Jandarmeria imediat nu face altceva, cel puțin la nivelul județului Covasna, decât să hăituiască ursul. Asta fac noapte de noapte. Adică pui în mișcare un angrenaj imens, cu niște cheltuieli foarte mari, și aici nu vorbesc de cheltuielile sau despăgubirile plătite oamenilor, doar mecanismul în sine cât te costă, nu ai niciun beneficiu în urma gestionării vânatului, valoarea cinegetică scade, fiindcă tu nu ai o pârghie legală pentru gestionarea problemei la nivel sistemic”, a explicat GYERO Jozsef.

În cadrul conferinței de presă s-a realizat o comparație a cotelor de extragere a urșilor între România și alte state europene. România, cu aproximativ 13.000 de urși, a avut anul trecut o cotă de extragere de circa 3,3%, în timp ce Suedia a avut aproximativ 20%, Croația între 10% și 12%, Slovacia 17%, Slovenia între 17% și 22%, iar Estonia 10%. „Deci, iată că nu există niciun impediment din partea Uniunii Europene sau a Bruxelles-ului de a aproba aceste mecanisme, în speță legea privind majorarea cotei de intervenție și prevenție pentru ursul brun”, a punctat TAMAȘ Sandor.

Petiția „Salvați-ne de numărul excesiv de urși!” solicită, de asemenea, implementarea unor măsuri eficiente de control al populației, protejarea comunităților prin intervenții rapide, revizuirea statutului de protecție a speciei și acordarea unor despăgubiri rapide și corecte. Petiția poate fi semnată pe platforma www.petitieonline.com. TAMAȘ Sandor a făcut un apel către toți cetățenii să susțină demersul, subliniind: „Demersul nostru e legitim. Nu e normal să trăim cu frică, nu e normal să fim în pericol!”. La conferința de presă au participat și alți reprezentanți ai administrației locale, precum și ai asociațiilor crescătorilor de ovine și de bovine din România.

Sursa: Agerpres