O prăbușire demografică majoră ar putea explica de ce europenii au încetat să mai construiască morminte megalitice complexe, un obicei specific perioadei neolitice, potrivit unui nou studiu. Cercetările recente sugerează că această schimbare bruscă, petrecută spre sfârșitul mileniului al IV-lea î.Hr., ar fi fost cauzată de o scădere dramatică a populației, fenomen cunoscut sub numele de „declinul neolitic”.

Un mister rezolvat prin analize genetice

Pentru a investiga această teorie, oamenii de știință au analizat ADN-ul a 132 de indivizi îngropați într-un mormânt neolitic din Bury, lângă Paris. Rezultatele au arătat o schimbare semnificativă a compoziției genetice a populației. Mormântul a fost folosit în două faze distincte. Prima, între anii 3200 și 3100 î.Hr., a fost asociată cu indivizi de origine locală. A doua fază, care a început în jurul anului 2900 î.Hr., a inclus persoane cu origini din Peninsula Iberică și sudul Franței.

„Observăm o ruptură genetică clară între cele două faze de înmormântare. Oamenii care au folosit mormântul înainte și după colaps par să le aparțină unor populații complet diferite. Asta indică faptul că a avut loc un eveniment major, o perturbare care a dus la declinul unei populații și la apariția alteia”, a declarat Frederik Seersholm, autorul studiului.

Epidemii și schimbări culturale

Descoperirile de la Bury sunt în concordanță cu cele din alte morminte neolitice din Germania, Danemarca și Suedia, unde s-au observat schimbări demografice similare. Pe lângă diferențele genetice, noii veniți au adus cu ei și schimbări culturale, inclusiv în practicile funerare. În Bury, de exemplu, alinierea corpurilor a fost diferită în cele două faze de înmormântare.

Oamenii de știință au remarcat, totodată, un număr neobișnuit de mare de schelete de copii și sugari în rămășițele din prima fază, sugerând o mortalitate ridicată în rândul tinerilor. În plus, au fost identificate urme de ADN ale unor agenți patogeni periculoși, inclusiv Yersinia pestis, bacteria responsabilă de ciumă. Aceste constatări sugerează că o epidemie ar fi putut contribui la declinul neolitic.

„Nu putem spune că ciuma a fost singura cauză a colapsului populației, dar încărcătura totală de boli ar fi putut fi unul dintre factorii importanți”, a explicat cercetătorul Martin Sikora.

Conform cercetătorilor, migrația dinspre Peninsula Iberică și expansiunea din stepe au fost răspunsuri la declinul neolitic, scăderea populației creând un vid demografic.
Studiul a fost publicat în revista Nature Ecology and Evolution.