Conform Economistul.ro: Dezastrul din sistemul energetic național, marcat de o recentă stare de alertă, nu este rezultatul unei singure cauze, ci al unei succesiuni de decizii greșite și priorități răsturnate, a explicat Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). Potrivit analizei sale, problema reală nu constă în energia regenerabilă în sine, ci în modul deficitar în care a fost gestionată tranziția energetică.

Politici energetice cu scopuri greșite

România nu a înțeles, sau nu a dorit să înțeleagă, cum se face o tranziție energetică. Capacitățile de producție au fost construite unde investitorii au găsit terenuri, autorizații și racordări convenabile, nu neapărat unde energia putea fi consumată sau transportată în siguranță. S-a urmărit absorbția rapidă a fondurilor europene, numărul de panouri montate, valoarea contractelor semnate sau capacitatea instalată anunțată, neglijând aspecte cruciale precum armonizarea producției cu rețeaua și consumul, localizarea rațională a noilor capacități, stocarea energiei, păstrarea capacităților de rezervă și dezvoltarea rețelelor înaintea racordărilor.

Renunțarea la cărbune, gestionată defectuos

Eliminarea cărbunelui a acumulat probleme tehnice și economice grave: centrale îmbătrânite, randamente scăzute și costuri mari de exploatare. Totuși, dezastrul nu provine din decizia de a reduce rolul cărbunelui, ci din modul în care această retragere a fost făcută. S-au închis centrale fără a avea la timp înlocuitori pe gaze, fără suficientă stocare și fără o corelare între producție, consum și capacitățile de import. „Am închis după calendarul politic, dar am construit după hazard”, subliniază AEI.

Iluzia egaliății între MW

Energia regenerabilă nu este, în sine, cauza situației critice. Panourile fotovoltaice și turbinele eoliene nu trebuie transformate în țapi ispășitori. Greșeala fundamentală a fost punerea semnului egal între megawații securitari, produși controlabil din cărbune și gaze, și megawații regenerabili, dependenți de vreme. S-a tratat la fel energia disponibilă ziua și energia necesară noaptea, puterea instalată și puterea efectiv garantată.

Interese comerciale în detrimentul sistemului

Dezastrul energetic nu este doar rezultatul unor greșeli tehnice, ci și al unor politici construite în jurul intereselor celor care au urmărit îmbogățirea rapidă. Sub influența unor actori din energie, politicienii au promovat legi care au încurajat vânzarea de echipamente și dezvoltarea unor afaceri cu riscuri transferate consumatorilor. S-au construit soluții incomplet, fiecare creând o nouă vulnerabilitate. Astfel, România a ajuns să aibă un sistem energetic format dintr-o succesiune de businessuri profitabile, ridicate unele peste greșelile celorlalte.

Marketingul energetic înlocuiește analiza tehnică

Chiar și în criză, se promovează ideea falsă că viitorul ar trebui construit exclusiv pe fotovoltaice, neglijând importanța centralelor pe gaze, hidrocentralelor, nuclearului și SMR-urilor. Fotovoltaicele sunt necesare, dar nu pot asigura singure funcționarea unui sistem energetic. Siguranța și prețurile sustenabile pot fi obținute doar printr-un mix echilibrat: regenerabile, hidroenergie, nuclear, gaze, stocare și rețele consolidate.

România are „prea puțină organizare, prea puțină flexibilitate și prea puțină răspundere pentru felul în care această energie a fost integrată”. Problema nu este energia regenerabilă, ci modul în care a fost integrată: „rapid, dispersat administrativ, concentrat geografic, fără suficiente rețele, fără stocare, fără consum flexibil și fără înlocuitori finalizați pentru capacitățile controlabile retrase”.

Lipsa stocării, afacere de prânz

O altă eroare a politicii publice a fost reducerea discuției la baterii litiu-ion, ignorând necesitatea unui sistem de stocare complex, incluzând și hidrocentrale cu lac de acumulare, centrale cu acumulare prin pompaj și consum flexibil industrial. Sistemul energetic nu are nevoie doar de energie, ci de „energia potrivită, în locul potrivit și în secunda potrivită”.

Situația actuală nu este eșecul energiei regenerabile, ci eșecul celor care au transformat tranziția energetică într-o cursă pentru subvenții și comunicate triumfaliste, neglijând construcția stocării, a rețelei și a capacității controlabile necesare funcționării sistemului.

Sursa: Economistul.ro