Conform Economistul.ro: Dezbinarea socială, o artă veche, se bucură de o revigorare surprinzătoare în era digitală, alimentată de algoritmi și strategii menite să creeze fracturi în societate. De la tacticile imperiale de „divide et impera” la operațiunile de influență din Războiul Rece și până la manipularea din spațiul online contemporan, beneficiarii acestei diviziuni rămân adesea în umbră, în timp ce țintele se implică în confruntări aparent spontane.

O artă veche, unelte noi

Principiul „divide et impera”, perfecționat de Imperiul Roman și adoptat ulterior de diverse puteri, a demonstrat în timp eficacitatea sa în controlul populațiilor. Cezar a profitat de rivalitățile tribale în Galia, iar Imperiul Britanic a divizat Bengalul, semințe ale unor conflicte viitoare. Secolul XX a mutat scena manipulării în mass-media, cum a fost cazul operațiunii INFEKTION, o campanie sovietică ce a propagat informații false despre originea virusului HIV, având ca scop erodarea încrederii comunităților afro-americane în statul american. Tucidide, acum peste două milenii, descria cum într-o societate polarizată, cuvintele își pierd sensul, iar îndrăzneala devine loialitate, iar prudența, lașitate.

Laboratorul albanez și bucla algoritmilor

Albania servește astăzi drept exemplu didactic al modului în care spațiul digital poate deveni un teren de manipulare. În ciuda orientării sale pro-occidentale, presa locală a fost ținta fluxurilor de dezinformare provenite din Rusia, prin preluarea articolelor de la agenții precum TASS și Sputnik, activitatea ambasadelor și rețele automate de distribuție. Obiectivul nu este convertirea populației, ci erodarea lentă a încrederii în instituții, UE și NATO. Redacțiile subfinanțate și presiunea click-urilor deschid ușa dezinformării, în timp ce algoritmii platformelor digitale recompensează animozitatea și indignarea, deoarece acestea captează atenția, moneda de schimb a lumii online.

Dezbinarea autohtonă: o specialitate românească

În România, dezbinarea socială se manifestă adesea fără o coordonare externă aparentă, generată de dinamica internă a societății. Un exemplu recent este reacția la vestea pozitivă a unui nou tratament oncologic, unde discuțiile pe rețelele sociale au degenerat în atacuri reciproce între tabere politice. Influenceri din zona progresistă au etichetat rapid pe cei din tabăra suveranistă drept „troglodiți”, ignorând potențialul de a convinge sau de a construi un dialog bazat pe fapte. Această atitudine nu doar că nu îi convinge pe cei ezitanți, dar îi poate îndepărta și mai mult de știință și de tratamente salvatoare. Experiența alegerilor prezidențiale din 2024 a demonstrat fragilitatea democrației atunci când adversarul este perceput ca un dușman, nu ca un concetățean cu opinii diferite.

Jurnaliștii și seducția compromisului

Odată, jurnaliștii căutau realitatea în redacție, confruntând idei și verificând fapte. Astăzi, unii dintre ei s-au transformat în influenceri politici, receptivi la comenzi nevăzute. Această tranziție, de la apărarea libertății profesionale la acceptarea unei fidelități remunerate, este tulburătoare, mai ales când vine de la cei care au cunoscut și practicat jurnalismul autentic. Presa tradițională se confruntă cu dificultăți economice, iar rețelele sociale recompensează opiniile radicale și zgomotul, nu echilibrul și nuanța. Astfel, jurnalistul își poate vinde nu doar timpul, ci și libertatea intelectuală, ajungând să anticipeze și să creadă că instrucțiunile primesc sunt propriile idei.

Contabilitatea dezbinării arată că beneficiarii sunt numeroși: puteri străine care slăbesc coeziunea statelor UE, platforme digitale care câștigă din indignare, antreprenori politici care mobilizează bazele electorale prin frică și dispreț, și influenceri care își cresc vizibilitatea fabricând dușmani. Pierderile, însă, sunt distribuite în întreaga societate, afectând încrederea, coeziunea socială și capacitatea de a rezolva probleme reale. Experiența a arătat că rezolvarea problemelor comune poate reduce ostilitatea, dar, atâta timp cât există interese în menținerea conflictului, societățile vor rămâne divizate.

Sursa: Economistul.ro