Conform BBC: Fenomenul El Nino: O amenințare iminentă pentru America Latină

Cea mai nouă președintă a Peru, Keiko Fujimori, a plasat pe lista sa de priorități imediate două urgențe majore: insecuritatea și fenomenul climatic El Nino. O decizie care reflectă gravitatea situației, având în vedere prognozele alarmante ale oamenilor de știință. Se estimează că actualul episod El Nino ar putea deveni unul dintre cele mai puternice din ultimele decenii, impunând măsuri preventive de urgență.

„Clima nu așteaptă termene birocratice. De aceea, vom implementa un plan național de contingență pentru fenomenul El Nino, care va rupe logica reacției tardive și va trece la era prevenirii opportune”, a declarat Fujimori în discursul său de investitură. Guvernele altor țări din America Latină, precum Columbia, Mexic și Ecuador, au anunțat deja măsuri pentru a răspunde potențialelor urgențe climatice generate de El Nino.

Prognoze sumbre și „Super El Nino”

Potrivit ultimului raport al Centrului pentru Predicția Climatică (CPC), o agenție a Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din SUA (NOAA), există o probabilitate de 81% ca un El Nino foarte puternic să se manifeste în perioada octombrie-decembrie a acestui an. Există indicii că ar putea fi „printre cele mai importante evenimente El Nino din registrul istoric”, monitorizat de oamenii de știință încă din anii 1950. Datorită potențialului său distructiv, unii experți au botezat acest fenomen „Super El Nino”.

„Impacturile vor continua să se resimtă în 2027. Chiar, cele mai grave impacturi vor fi anul viitor”, explică pentru BBC Mundo doctorul Angel Adames, profesor la Departamentul de Științe Atmosferice și Oceanice de la Universitatea din Wisconsin-Madison. „Vom vorbi de acum înainte despre riscurile de căldură și despre schimbările în tiparele ploilor, care se observă deja”, adaugă el.

O „furtună perfectă” climatică

Fenomenele El Nino și La Nina apar la fiecare câțiva ani, provocând furtuni severe, valuri de căldură și secete prelungite. Anul acesta, însă, o combinație de factori climatici a amplificat fenomenul El Nino la un nivel rar întâlnit. Un episod normal de El Nino-Oscilația Sudică (ENSO) apare atunci când temperatura suprafeței oceanului în Pacificul tropical central este cu 1,5 grade Celsius peste media istorică și poate dura între 9 și 12 luni.

„Când vânturile se slăbesc, se reduce apariția apei reci la țărmul Peru și Ecuadorului. În absența apei reci, aceasta este înlocuită cu apă mai caldă. Iar anul acesta, slăbirea a fost foarte puternică și încălzirea apei a fost destul de bruscă”, explică profesorul Adames. Mai mult, au existat alternări în diverse fenomene meteorologice – precum retroalimentarea ocean-atmosferă, unda Kelvin sau schimbările în termoclină – care contribuie la prognoza unui El Nino mai puternic decât cel obișnuit. Anomalii ca acestea „trebuie să se întâmple toate deodată” pentru ca El Nino să fie foarte puternic, și exact asta s-a întâmplat în ultimele luni. Profesorul Adames subliniază și rolul încălzirii globale în această intensificare. Toate acestea fac ca „efectele canonice” ale lui El Nino – secete, valuri de căldură intense și ploi torențiale – să fie mult mai pronunțate.

Norte și america centrală

În Mexic, se preconizează un iarnă cu furtuni mai intense în nord la sfârșitul anului, dar cu mai multă căldură și secetă în sud-est în lunile următoare. De asemenea, se anticipează o activitate mai puternică a uraganelor în Pacificul de Sud. America Centrală va înregistra, de asemenea, mai multă căldură și secetă în așa-numitul „coridor sec” din Guatemala, Honduras, El Salvador și Nicaragua. Costa Rica și Panama, deși cunosc valuri de căldură, vor experimenta acum episoade mai intense decât în anii obișnuiți. În Caraibe, El Nino tinde să provoace mai multe secete, cu temperaturi ridicate și lipsă de apă pentru agricultură și zootehnie. „Valurile de căldură tind să fie cel mai letal fenomen meteorologic. Chiar dacă nu se discută mult despre asta, mai mulți oameni mor din cauza căldurii decât din cauza oricărui alt eveniment meteorologic”, avertizează Adames.

Condiții mixte în America de Sud

Situația din America de Sud prezintă condiții cele mai variate. „Epicentrul” lui El Nino în Peru și Ecuador generează efectul de „El Nino costier”: ploi torențiale care cauzează inundații masive și alunecări de teren în zona Pacificului. Industria pescuitului, esențială pentru regiune, este puternic afectată de schimbările în temperatura oceanului. Pe de altă parte, anumite zone din Peru și Bolivia ar putea înregistra o secetă severă, punând în pericol agricultura. Regiunile Columbia, Venezuela și nordul Braziliei ar putea, de asemenea, să experimenteze o secetă severă, care, pe lângă impactul asupra agriculturii și zootehniei, va diminua semnificativ debitul râurilor și va limita generarea de energie hidroelectrică. În contrast, sudul Braziliei, Uruguay, Paraguay, nordul Argentinei și Chile se vor confrunta cu ploi mai intense, favorabile agriculturii, dar care, dacă devin excesive, pot duce la inundații devastatoare.

Sezonul uraganelor

Schimbări notabile sunt anticipate și în sezonul uraganelor. În Atlantic, El Nino tinde să slăbească formarea ciclonilor, oferind o oarecare „ușurare” regiunilor Caraibe, estului Mexicului și Statelor Unite. Situația este inversă pe coastele Pacificului din America Centrală și Mexic, unde se anticipează mai mulți uragane, cu o intensitate mai mare. Profesorul Adames adaugă că factori suplimentari, precum războiul din Orientul Mijlociu, care afectează prețul și disponibilitatea fertilizatorilor, ar putea agrava situația agriculturii. „Acest lucru va afecta culturile, pe lângă valurile de căldură și secete. Dacă guvernele nu vor acorda atenție, vor exista impacturi majore asupra producției de hrană și a generării de electricitate”, avertizează el.

Măsuri preventive luate de guverne

Mai multe guverne din America Latină au anunțat deja măsuri pentru a face față efectelor prognozate ale lui El Nino. Președinta Fujimori din Peru a declarat că va iniția imediat „descolmatarea masivă a râurilor, construirea de apărări riverane cu criterii tehnice moderne și protejarea bazinelor hidrografice”. De asemenea, a promis alocarea de utilaje grele în punctele critice și implementarea unui sistem logistic de răspuns rapid pentru a asigura aprovizionarea cu alimente, apă și medicamente în zonele vulnerabile.

În Columbia, președintele Gustavo Petro a decretat stare de urgență și a ordonat un buget de aproximativ 1,2 miliarde de dolari pentru Unitatea Națională pentru Managementul Riscului de Dezastre. Obiectivul este îmbunătățirea infrastructurii în diverse departamente, în special în cele costiere, în vederea prevenirii urgențelor. Cu toate acestea, Consiliul de Stat a suspendat o parte din decret, inclusiv finanțarea.

În Mexic, președinta Claudia Sheinbaum a anunțat că se anticipează ploi intense din cauza lui El Nino și a dispus emiterea de alerte pe telefoanele mobile pentru rezidenții din zonele cu risc. Protecția Civilă va instala „puncte de comandă în toate statele, în primul rând cele cu coastă, în special în Pacific, apoi spre centrul țării” pentru a monitoriza constant situația. Măsurile preventive includ curățarea albiei râurilor și a digurilor.

Guvernele din Bolivia și Ecuador au, de asemenea, anunțat că explorează planuri și formează echipe pentru a gestiona situațiile de urgență. Profesorul Adames consideră că unele guverne nu acordă suficientă atenție unei urgențe care este deja în curs. „Avem nevoie de o mai bună educație despre ce este El Nino și care sunt impacturile sale. Chiar dacă oamenii sunt obosiți să audă despre schimbările climatice, este mai important ca niciodată să vorbim despre asta”, susține el.

Sursa: BBC