Europa vrea suveranitate digitală, dar nu prin reconstruirea trecutului

Europa analizează atent modul în care poate obține suveranitate digitală, însă strategia ar putea fi greșită. În loc să încerce să refacă infrastructura existentă, continentul ar putea avea mai mult de câștigat prin participarea activă în ecosistemele globale și deschise, acolo unde se formează companiile dominante ale viitorului. Aceasta este concluzia principală a unei analize recente.

Reconstruirea trecutului nu este soluția

Impulsul de a obține suveranitate digitală este înțeles. Argumentul principal este că Europa a ratat o serie de oportunități în trecut și, prin urmare, depinde prea mult de infrastructura dezvoltată în alte părți. Totuși, această analiză a trecutului nu este o strategie eficientă pentru viitor.

Discuțiile despre suveranitate se concentrează adesea pe tehnologii și platforme existente, cum ar fi furnizorii de cloud sau sistemele de operare. Se pare că replicarea sau înlocuirea acestora ar fi cheia succesului. Însă, adevărul este că majoritatea resurselor și capacităților viitoare se vor dezvolta în tehnologii și modele de afaceri care nu se încadrează încă în categoriile existente. Astfel, dezbaterea despre controlul infrastructurii de ieri, în timp ce aceste categorii se definesc în altă parte, este mai degrabă o distragere a atenției.

Ecosistemele, cheia succesului în viitor

Companiile dominante ale viitorului nu se vor construi în izolare, ci în ecosisteme. Codul sursă deschis global este unul dintre cele mai puternice mecanisme pe care omenirea le-a dezvoltat pentru a construi rapid aceste ecosisteme. Acesta reduce costurile experimentării, accelerează răspândirea ideilor și permite noilor companii să atingă o scară semnificativă mai rapid decât orice alternativă închisă sau limitată la o singură țară.

Nu este doar o teorie, ci o realitate demonstrată de evoluția principalelor platforme software din ultimele două decenii. Întrebarea pentru Europa nu este dacă ecosistemele contează, ci dacă dorește să joace un rol de lider în acestea. Colaborarea deschisă și globală permite capitalului și talentelor europene să se concentreze pe zonele emergente, unde terenul este încă propice dezvoltării.

Interdependența, o forță pentru inovație

O abordare orientată spre viitor a conceptului de suveranitate digitală constă în recunoașterea interdependenței ca principală forță motrice a inovației. Firmele de tehnologie americane, de exemplu, au prosperat bazându-se pe un substrat global de software cu sursă deschisă, standarde transparente și cercetare comună. Europa este într-o poziție unică pentru a fi în centrul următorului val de inovație. Continentul, care a prosperat datorită colaborării și intereselor interconectate de-a lungul deceniilor, înțelege instinctiv că participarea profundă în ecosistemele software partajate nu reprezintă o dependență, ci o pârghie.

Obiectivul nu ar trebui să fie închiderea unui internet european sau impunerea utilizării de software european indiferent de calitate sau cost. Scopul ar trebui să fie crearea condițiilor pentru ca firmele europene să construiască software-ul de care toată lumea, peste tot, alege să depindă. Aceasta presupune investiții în comunitățile de dezvoltatori, în participarea la codul sursă deschis, în instituțiile de cercetare care le susțin și într-un mediu de reglementare care să permită noilor companii să crească. Înțelegerea corectă a suveranității nu înseamnă controlul asupra a ceea ce intră în granițele tale, ci capacitatea și încrederea de a participa la modelarea viitorului.