Europa se confruntă cu o încălzire accelerată, de două ori mai rapidă decât media globală, avertizează The Guardian. Continentul a înregistrat deja o creștere medie a temperaturii cu 2,5 grade Celsius față de perioada preindustrială, în timp ce la nivel mondial creșterea este de 1,4 grade Celsius. Numai vara aceasta, valurile de căldură au provocat zeci de mii de decese, subliniind gravitatea crizei climatice.

Factorii care amplifică încălzirea pe continent

Modificarea tiparelor meteorologice, încălzirea rapidă a Arcticii, reducerea stratului de zăpadă și scăderea poluării aerului sunt principalii factori care transformă Europa într-un punct fierbinte. Schimbarea circulației atmosferice a favorizat apariția unor valuri de căldură mai frecvente și intense, fenomen observat, de exemplu, în iunie 2026, când o „cupolă de căldură” a blocat aerul fierbinte deasupra continentului.

Samantha Burgess, de la Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice al Uniunii Europene, explică faptul că aceste schimbări în distribuția presiunii atmosferice sunt din ce în ce mai probabil asociate cu criza climatică, pe termen lung. Există suspiciuni că schimbarea curentului-jet, un flux aerian de altitudine, ar putea influența aceste fenomene.

Arctica și zăpada, piloni ai încălzirii europene

Arctica, regiunea care se încălzește cel mai rapid pe planetă, joacă un rol crucial. Topirea accelerată a gheții albe, care reflectă lumina solară, duce la absorbția unei cantități mai mari de căldură de către oceanul mai întunecat. Această căldură se resimte puternic în Europa, datorită proximității geografice.

Pe lângă gheața arctică, suprafața acoperită de zăpadă în Europa s-a redus considerabil. În martie 2025, stratul de zăpadă era cu 31% sub media perioadei 1991–2020, o suprafață pierdută comparabilă cu teritoriile Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei la un loc. Zăpada, prin capacitatea sa de a reflecta lumina solară, contribuia la menținerea unor temperaturi mai scăzute, iar absența sa agravează încălzirea.

Aerul mai curat, un efect paradoxal

Paradoxal, reducerea poluării aerului în Europa, un progres important pentru sănătate, accentuează vizibil efectele emisiilor de dioxid de carbon. Particulele poluante reflectau o parte din radiația solară, împiedicând o cantitate din căldură să ajungă la sol. Un aer mai curat înseamnă mai puțină radiație solară reflectată, amplificând efectul gazelor cu efect de seră. Această situație ar putea fi, de asemenea, legată de intensificarea blocajelor atmosferice.

Cercetătorii lucrează la estimarea contribuției fiecărui factor la încălzirea accelerată a Europei, urmând să prezinte o analiză anul viitor. Importanța fiecărui factor variază în funcție de anotimp, influența Arcticii fiind mai pronunțată toamna și iarna, în timp ce schimbările circulației atmosferice sunt mai semnificative vara. Reducerea poluării aerului are un impact mai mare iarna, în special din cauza scăderii utilizării cărbunelui pentru încălzire.

Costurile crizei climatice, atât umane, cât și economice, ating niveluri de urgență națională. Sunt necesare măsuri urgente pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon și protejarea populației. Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, a subliniat necesitatea renunțării rapide la combustibilii fosili și dezvoltarea energiei regenerabile.