Conform Descopera: Independența financiară, o piatră de poticnire pentru femeile acuzate de vrăjitorie

nnIstoria ne dezvăluie un adevăr tulburător: independența financiară a femeilor, considerată astăzi un simbol al autonomiei, a fost de multe ori un motiv suficient pentru ca acestea să devină ținte ale acuzațiilor de vrăjitorie. În Europa și în coloniile americane, femeile care moșteneau proprietăți, își construiau afaceri sau activau în meserii considerate tradițional masculine se aflau într-o poziție vulnerabilă în fața acestor acuzații.

nnUn exemplu elocvent este cel al Katherinei HARRISON, o văduvă din Connecticut. După decesul soțului său, ea a devenit cea mai bogată femeie din Wethersfield. În loc să se recăsătorească, HARRISON a ales să administreze singură ferma moștenită, ocupându-se de creșterea animalelor, producția de bere, torsul lânii și apicultură. Descrisă ca fiind inteligentă, hotărâtă și vocală, ea practica inclusiv astrologia, un aspect care, pe lângă independența sa, a contribuit la suspiciunile comunității.

Acuzații și Condamnări: O Istorie a Stigmatizării

nnÎn anul 1668, HARRISON a fost acuzată de vrăjitorie. Printre acuzațiile aduse se numărau divinația, vindecarea și utilizarea unor puteri supranaturale pentru a-și spori profiturile și a afecta activitatea vecinilor. Mai mulți bărbați au declarat că femeia le-ar fi „fermecat” afacerile, iar un croitor a susținut că din cauza ei a cusut greșit mânecile unei haine de șapte ori consecutiv.

nnDeși dovezile prezentate erau slabe, HARRISON a fost condamnată. Magistratul i-a cruțat viața, dar a decis exilul ei din oraș. Cazul său ilustrează un tipar identificat de istoricul american Carol F. KARLSEN: femeile care moșteneau proprietăți într-o societate patriarhală, unde averea era concepută să rămână în mâinile bărbaților, erau disproporționat de des acuzate de vrăjitorie.

nnFenomenul nu s-a limitat la America. Un studiu realizat de cercetătoarea Philippa CARTER indică faptul că, în Europa secolelor XVI și XVII, femeile care activau în domenii precum medicina, producția alimentară, creșterea animalelor sau industria lactatelor prezentau un risc sporit de a fi acuzate de vrăjitorie, conform informațiilor publicate de The Guardian.

Vindecătoarele, ținte predilecte ale persecuției

nnVindecătoarele erau în mod special vulnerabile. Femeile care utilizau plante medicinale, asistau la nașteri sau tratau răni erau adesea respectate în comunitățile lor. Cu toate acestea, instituțiile religioase și academice au început să le prezinte ca practiciante ale magiei. Deja în 1325, papa Ioan al XXII-lea avertiza asupra pericolelor asociate cu femeile care practicau medicina fără o educație formală.

nnCazul Agnesei SAMPSON, o vindecătoare scoțiană executată în urma proceselor de vrăjitorie din North Berwick, demonstrează cât de periculoasă putea deveni această stigmatizare. Mai bine de jumătate dintre acuzațiile formulate împotriva ei vizau activitatea sa de vindecătoare, un domeniu unde autonomia feminină era privită cu suspiciune.

nnAstăzi, termenul „vrăjitoare” a căpătat uneori conotații pozitive, devenind un simbol al intuiției și independenței feminine, de la tarot la astrologie. Însă, eticheta păstrează și o umbră a istoriei, amintindu-ne că, de-a lungul secolelor, această acuzație a fost folosită pentru a sancționa femeile care dobândeau autonomie, autoritate și putere economică.

Sursa: Descopera