Conform Economistul.ro: Valoare record a neregulilor vamale în UE: 824,7 milioane euro în 2025

Autoritățile vamale din Uniunea Europeană au înregistrat, în 2025, o valoare totală de 824,7 milioane de euro în nereguli legate de colectarea taxelor vamale pentru bugetul comunitar. Deși numărul cazurilor a scăzut la 4.390, cu 13% sub media ultimilor cinci ani, suma afectată a crescut semnificativ, depășind cu 26% media perioadei 2021-2025. Această evoluție sugerează că neregulile identificate în 2025 au avut o valoare financiară medie mai mare.

Taxele vamale reprezintă o sursă directă de venit pentru bugetul UE, fiind colectate de statele membre la importul de bunuri din țări terțe și ulterior transferate Comisiei Europene. Costurile de colectare permise de regulamentele europene sunt reținute înainte de transfer.

Frauda și neregulile neclasificate, analize separate

Raportul Comisiei Europene distinge între neregulile clasificate drept frauduloase și cele în care nu s-a stabilit existența unei intenții infracționale. În 2025, 285 de cazuri au fost considerate frauduloase, reprezentând 6,5% din totalul incidentelor și implicând 85,4 milioane de euro. Aceste cifre arată o scădere față de media ultimilor cinci ani, atât ca număr (-40%), cât și ca valoare (-25%). Cu toate acestea, valoarea medie per caz fraudulos a fost mai mare, ajungând la aproximativ 299.500 de euro, comparativ cu 180.100 de euro pentru o neregulă neclasificată drept fraudă.

Celelalte 4.105 nereguli, deși nu au fost considerate frauduloase, au totalizat 739,3 milioane de euro. Numărul acestora a fost cu 10% mai mic decât media ultimilor cinci ani, dar valoarea lor a crescut cu peste 36%. Principala cauză financiară în ambele categorii a fost declararea incorectă a valorii mărfurilor. În cazurile frauduloase, 37 de incidente de acest tip au implicat 22,7 milioane de euro.

Principalele categorii de nereguli și originea mărfurilor

Declararea incorectă a valorii mărfurilor a generat cel mai mare impact financiar și în rândul neregulilor neclasificate ca fraudă, cu 871 de cazuri totalizând 398 de milioane de euro. Clasificarea sau descrierea greșită a bunurilor a fost cea mai frecventă încălcare, apărând în 1.765 de cazuri, cu 156 de milioane de euro implicați.

Țările de origine cele mai frecvent implicate în neregulile vamale raportate în 2025 au fost China, Statele Unite și India. Categoria de produse cu cea mai mare valoare financiară afectată a fost încălțămintea sport. Procedura vamală cel mai des vizată de nereguli a fost punerea în liberă circulație, cu 3.812 cazuri ce au însumat 746,3 milioane de euro, reprezentând 87% din totalul cazurilor și 90% din valoarea raportată.

Controalele desfășurate de serviciile antifraudă au contribuit la identificarea a 37% din cazurile frauduloase și 74% din valoarea acestora. Pentru neregulile neclasificate drept fraudă, controalele post-eliberare au fost esențiale, detectând 51% din cazuri și 75% din valoarea implicată. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a formulat recomandări financiare pentru evitarea unor taxe de import în valoare de 351,1 milioane de euro și a solicitat măsuri preventive pentru alte 397,4 milioane de euro.

Rata totală de recuperare pentru neregulile vamale detectate în 2025 a fost de 77%. Pentru cazurile frauduloase, rata de recuperare a scăzut la 28%, în timp ce pentru neregulile neclasificate ca fraudă, aceasta a fost de 82%.

Datele provin din cazurile raportate de statele membre prin sistemul european pentru resurse proprii tradiționale, cu data de referință 2 martie 2026.

Sursa: Economistul.ro