Conform Economistul.ro: Cei mai sceptici faţă de China din Europa sunt germanii, susţinătorii principalelor partide de coaliţie, CDU/CSU şi SPD, considerând în proporție de 60% Beijingul un rival sau un adversar. Această atitudine, confirmată de un sondaj al European Council on Foreign Relations (ECFR), contrastază cu percepția din țări precum Italia sau Spania, unde majoritățile văd China mai degrabă ca pe un partener necesar sau chiar un aliat. Germania înregistrează astfel cel mai ridicat nivel de scepticism la nivel european, conform aceleiași cercetări.

Presiuni economice asupra industriei germane

Rezultatele sondajului apar într-un context în care politica germană față de China este din ce în ce mai influențată de presiuni economice semnificative. Industria prelucrătoare germană a pierdut, conform analizei ECFR, aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, cu o tendință de scădere continuă, estimată la circa 10.000 de posturi lunar. Sectorul auto este identificat ca fiind cel mai expus concurenței, producătorii chinezi câștigând cotă de piață atât pe piața internă, cât și pe piețele internaționale.

Anterior, industria germană a pus adesea presiune pentru menținerea unor relații economice strânse cu Beijingul, atrăgând atenția asupra beneficiilor accesului la piața chineză și a integrării în lanțurile de producție globale. Însă, creșterea capacităților industriale chineze, în special în domenii precum automobilele electrice, bateriile și tehnologiile energetice, a adus în discuție și problema dependențelor economice.

O schimbare prudentă de abordare la Berlin

Deși anterior reticența factorilor de decizie de la Berlin a limitat susținerea Germaniei pentru măsuri comerciale europene mai ferme, se observă o modificare prudentă a atitudinii. Potrivit autorilor analizei ECFR, Germania nu mai blochează o abordare europeană mai fermă și a acceptat inițiative menite să reducă dependențele și să protejeze industriile europene.

Consiliul European din iunie a subliniat necesitatea accelerării măsurilor pentru consolidarea competitivității, reducerea dependențelor și întărirea securității economice a UE. Liderii europeni au susținut continuarea tranziției curate și a decarbonizării, precum și progrese pentru reînnoirea industriei europene.

Sondajul ECFR a fost realizat în mai 2026 în 15 țări europene, incluzând peste 19.000 de respondenți, dintre care peste 2.100 în Germania. Analiza sugerează că sprijinul public din Germania ar putea oferi guvernului spațiul politic necesar pentru o abordare mai fermă față de dependențele economice de China.

Tranziția energetică și oportunități pentru industria europeană

Percepția publică din Germania nu contrazice însă tranziția energetică. 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energie regenerabilă, un procent apropiat de media europeană de 61%. Această convergență între sprijinul pentru tranziția energetică și preocupările legate de dependența de China sugerează posibilitatea combinării celor două obiective.

ECFR argumentează că o astfel de politică ar putea implica susținerea capacităților industriale europene în sectoare cheie ale tranziției energetice, precum energia eoliană și producția de baterii, limitând astfel apariția unor noi dependențe față de China. Dezvoltarea industriei europene ar putea juca un rol esențial în acest sens.

Pe lângă competiția comercială, relația Berlinului cu Beijingul include și elemente de securitate, precum sancțiunile UE impuse în martie 2026 unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice. Această complexitate a relației, care înglobează comerțul, investițiile, concurența industrială, securitatea infrastructurilor și riscurile tehnologice, necesită o abordare atentă și strategică din partea Germaniei și a Uniunii Europene.

Analiza ECFR subliniază că deteriorarea competitivității industriale ar putea genera costuri politice pentru guverne, sugerând importanța deciziilor strategice în acest context.

Sursa: Economistul.ro