Conform Mediafax: Poliția Română lansează un avertisment public cu privire la o metodă de fraudă tot mai răspândită, denumită „Vishing” (voice phishing). Infractorii specializați în fraude informatice exploatează încrederea cetățenilor în instituțiile financiare, utilizând tehnici complexe de manipulare psihologică pentru a obține acces neautorizat la conturile bancare ale victimelor. Aceștia se dau drept reprezentanți ai unor bănci sau companii, încercând să convingă persoanele să furnizeze informații confidențiale, date bancare sau să autorizeze transferuri de bani.

Metoda „Vishing” și tacticile infractorilor

Metoda vishing, deși veche ca principiu, a evoluat semnificativ. Dacă în trecut apelurile se bazau pe scenarii de genul „accidentul cu persoana apropiată”, acum infractorii s-au specializat în a se prezenta drept angajați ai unor instituții financiare, departamente de securitate sau chiar autorități publice. Convorbirile sunt purtate într-o manieră profesionistă, adesea în limba engleză, dar și în română, folosind un limbaj specific domeniului financiar. Aceștia creează impresia unei verificări de rutină sau a gestionării unui incident de securitate, invocând pretexte precum tranzacții suspecte, tentative de autentificare din alte state, modificări neautorizate ale contului sau presupuse atacuri cibernetice. De asemenea, pot susține că anumite operațiuni au fost blocate temporar și este necesară confirmarea identității titularului pentru a evita pierderea fondurilor.

Tehnici de manipulare și prevenire

Infractorii utilizează tehnologia de falsificare a identității apelantului (Caller ID Spoofing), făcând ca numărul afișat pe telefonul victimei să pară legitim, chiar dacă apelurile pot fi inițiate de oriunde din lume prin servicii de telefonie prin internet. Adesea, acționează în echipe: un membru induce starea de panică prin prezentarea unei situații grave și urgente, în timp ce altul, pretinzând a fi consultant în securitate, oferă „rezolvarea problemei”. Poliția Română subliniază că falsificarea identității apelantului a devenit un instrument principal în frauda prin inginerie socială, generând pierderi financiare semnificative la nivel internațional.

Nicio instituție financiară legitimă nu solicită telefonic parole, coduri OTP, PIN-uri, date complete ale cardului bancar sau aprobarea unor tranzacții pentru „protejarea” contului. De asemenea, reprezentanții legitimi nu cer instalarea unor aplicații de control la distanță sau transferul fondurilor în așa-zise „conturi sigure”. Aceste solicitări sunt indicii clare ale unei tentative de fraudă.

Cetățenii sunt sfătuiți să nu comunice prin telefon parole, coduri PIN, coduri OTP, coduri primite prin SMS sau alte date de autentificare. De asemenea, nu trebuie transmise datele complete ale cardului bancar, inclusiv codul CVV/CVC, și nu trebuie aprobate tranzacții sau notificări în aplicația bancară dacă acestea nu au fost inițiate personal. Instalarea aplicațiilor de control la distanță la solicitarea unei persoane necunoscute este, de asemenea, interzisă.

În cazul în care interlocutorul exercită presiuni, solicită acțiuni urgente sau încearcă să împiedice verificarea informațiilor, apelul trebuie întrerupt imediat. Este esențială verificarea autenticității solicitărilor prin contactarea instituției financiare prin canalele oficiale de comunicare. Activarea notificărilor pentru tranzacții și a mecanismelor suplimentare de securitate din aplicațiile financiare este recomandată. De asemenea, este importantă informarea membrilor familiei, în special a persoanelor vârstnice, cu privire la aceste metode de fraudă. Prin înțelegerea modului de operare al infractorilor și prin verificarea informațiilor prin surse oficiale, refuzul de a oferi informații confidențiale prin telefon ajută la prevenirea pierderilor financiare.

Sursa: Mediafax