Conform Digi24: Inflamația, posibila cheie spre înțelegerea disocierii

Cercetări recente indică o legătură promițătoare între inflamație și fenomenul tulburător al disocierii, o stare mentală caracterizată prin experiențe extracorporale și sentimentul irealității lumii. Deși se cunoaște de mult timp că traumele pot declanșa aceste stări alterate de conștiință, noile descoperiri sugerează mecanismul prin care se întâmplă acest lucru: trauma declanșează o reacție de stres acut, care, la rândul său, intensifică inflamația cronică în organism.

Aceste constatări fac parte dintr-o reorientare mai amplă în domeniul psihiatriei. Experții examinează din ce în ce mai atent rolul pe care sistemul imunitar l-ar putea juca în dezvoltarea și manifestarea afecțiunilor de sănătate mintală. Se pare că o reacție inflamatorie persistentă la nivelul corpului ar putea influența modul în care creierul procesează realitatea și emoțiile, ducând la apariția simptomelor disociative.

Trauma, stresul și inflamația: o legătură complexă

Persoanele care au trecut prin experiențe traumatice sunt mai predispuse să experimenteze episoade disociative. Această afecțiune mentală, care poate varia de la episoade scurte de pierdere a memoriei sau de sentiment de detașare până la tulburări cronice, este acum privită printr-o nouă lentilă. Ideea centrală este că trauma inițiază o cascada de evenimente fiziologice.

Reacția de „luptă sau fugi” (fight or flight), declanșată de stres, eliberează hormoni care, în cazul expunerii prelungite sau repetate, pot contribui la inflamația cronică. Această inflamație nu se limitează la un anumit organ, ci poate afecta întregul corp, inclusiv sistemul nervos central. Astfel, modificările inflamatorii din creier ar putea perturba conexiunile neuronale responsabile de integrarea percepțiilor, emoțiilor și memoriei, provocând senzația de „deconectare”.

Implicații pentru tratamentul tulburărilor mentale

Descoperirile ridică noi speranțe în ceea ce privește abordările terapeutice pentru persoanele care suferă de tulburări disociative sau de alte afecțiuni asociate traumei. Dacă inflamația joacă un rol cheie, atunci tratamentele care vizează reducerea inflamației ar putea deveni o componentă importantă a planurilor de îngrijire.

Cercetătorii continuă să exploreze această pistă, analizând biomarkeri specifici ai inflamației în rândul pacienților. Se așteaptă ca studiile viitoare să ofere o imagine mai clară asupra mecanismelor moleculare implicate și să deschidă calea către dezvoltarea unor terapii țintite, care să abordeze nu doar simptomele psihologice, ci și cauzele fiziologice subiacente. Această abordare interdisciplinară, care integrează psihiatria cu imunologia, promite să redefinească modul în care înțelegem și tratăm sănătatea mintală.

Studii recente publicate în jurnale de specialitate medicală au început să cuantifice nivelurile markerilor inflamatori la persoanele cu tulburări disociative, comparativ cu populația generală.

Sursa: Digi24