Datele recente indică o schimbare de ritm în economia României, cu semnale de încetinire și riscuri de recesiune. Inflația este în creștere, creșterea economică stagnează, iar industria, un pilon tradițional, se confruntă cu dificultăți. Economiștii trag semnale de alarmă și prevăd un final de an dificil.

Inflația, energie și avertismentele BNR

Banca Națională a României avertizează asupra creșterii inflației, anticipând o majorare peste estimările anterioare în perioada martie-iunie 2026. Scumpirea combustibililor, determinată de majorarea prețurilor la petrol și gaze naturale, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, este principalul factor. Efecte interne, precum expirarea schemei de plafonare a prețului la energie și măsurile fiscale adoptate anterior, vor amplifica această tendință.

BNR subliniază că reducerea deficitului și temperarea cererii agregate ar putea genera presiuni dezinflaționiste. Totuși, incertitudinile legate de măsurile viitoare de consolidare bugetară persistă. Riscurile la adresa economiei și a inflației rămân ridicate din cauza conflictului din Orientul Mijlociu și a crizei energetice globale. BNR propune un efort susținut al autorităților pentru a crește gradul de absorbție al fondurilor europene, în special ale PNRR, al cărui termen limită este septembrie 2026. BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, la 3,9%.

PIB-ul aproape de zero și industria în declin

Economia României încheie anul 2025 cu o creștere economică aproape de zero și inflație ridicată. Sectorul industrial nu a contribuit la creșterea economică în 2025. Activitatea industrială a fost ușor sub nivelul anului anterior. Comerțul și transporturile au stagnat. Investițiile au susținut economia, dar consumul colectiv al administrațiilor publice a scăzut.

Economistul Adrian Negrescu, pe pagina sa de Facebook, a afirmat că, fără fonduri europene, economia riscă o recesiune prelungită. Datele Institutului Național de Statistică confirmă o schimbare de ritm, cu o creștere de doar 0,7% în 2025.

Consumul în frânare și riscul recesiunii

Un fenomen vizibil în ultimele luni este încetinirea consumului. Scăderea veniturilor populației din cauza inflației și stagnarea salariilor și pensiilor au contribuit la o recesiune tehnică. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat că ajustarea deficitului bugetar va continua să afecteze viața oamenilor și afacerile companiilor. Un deficit de 6,2% în acest an ar fi un semn bun pentru revenirea economiei.

Peste presiunile interne, contextul extern adaugă dificultăți. Criza combustibililor, războiul din Ucraina și perturbările lanțurilor de aprovizionare afectează economia. Beata Javorcik, economistul șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, a subliniat că va dura ani pentru a repara infrastructura de gaze naturale distrusă în Qatar. România, fiind mai puțin dependentă de importuri, este într-o situație mai confortabilă, dar nu este imună la șocuri. Javorcik a menționat că o strategie de creștere bazată doar pe fonduri externe nu este sustenabilă, pledând pentru investiții private.

Sursa: Ziare.com