Cutremurul din ’77: România, mai vulnerabilă decât acum 49 de ani

La aproape jumătate de secol de la seismul devastator din 1977, România se confruntă cu o realitate cruntă: infrastructura sa este mai puțin pregătită pentru un cutremur puternic. Avertismentul vine de la Matei Sumbasacu, inginer constructor și fondator al organizației Re:Rise, care militează pentru reducerea riscului seismic. Într-un interviu pentru „Adevărul”, Sumbasacu a schițat o radiografie a situației, subliniind obstacolele din calea consolidărilor și pașii pe care fiecare dintre noi îi poate face pentru a ne proteja.

Consolidarea, un proces încetinit de interese multiple

Problema principală, conform lui Sumbasacu, este starea clădirilor. „Următorul mare cutremur ne va prinde cu 2000-3000 de clădiri afectate serios la cutremurele precedente”. Procesul de consolidare avansează greu, în ciuda pașilor legislativi făcuți. O piedică majoră este reprezentată de proprietarii apartamentelor închiriate în regim hotelier, mai ales în clădirile încadrate în clasa de risc seismic I. Aceștia, având mai multe proprietăți în aceeași clădire, pot bloca deciziile de consolidare în cadrul adunărilor generale.

„În primul rând, avem o problemă imensă cu închirierile în regim hotelier în centrul Bucureștiului”, explică Sumbasacu. Interdicția de a închiria astfel de apartamente în clădiri cu risc seismic ridicat nu este respectată, iar platformele de închirieri online nu elimină automat listările problematice.

Măsuri individuale care pot face diferența

Dincolo de eforturile autorităților, fiecare cetățean poate lua măsuri concrete pentru a-și crește siguranța. „Ne putem crește șansele de a trece cu bine de următorul mare cutremur dacă ne pregătim, dacă vorbim cu familia despre ce să facem post seism și despre unde ne întâlnim (planul după cutremur) și dacă ne pregătim un nivel minim de provizii în casă, care să ne asigure 72 de ore de autonomie în situația unui dezastru (rucsacul de urgență)”, explică Sumbasacu.

Un element esențial este rucsacul de urgență, care trebuie să conțină provizii pentru trei zile, în cazul în care magazinele și serviciile de bază nu sunt disponibile. Așa-numitul „plan după cutremur” implică stabilirea unui punct de întâlnire sigur, departe de clădiri înalte și alte potențiale pericole. De asemenea, este vital să se stabilească o procedură de contact, având în vedere că rețelele de comunicații ar putea fi afectate. Sumbasacu subliniază importanța de a nu fugi pe scări în timpul unui cutremur, acestea fiind elemente vulnerabile.

Verifică-ți locuința și informează-te

Pentru locuitorii din București, verificarea gradului de risc seismic al clădirii este un prim pas important. Informații pot fi găsite pe site-ul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, lista fiind actualizată recent. Re:Rise a creat și o hartă interactivă care ilustrează posibilele efecte ale unui cutremur major asupra Bucureștiului, evidențiind zonele vulnerabile și riscurile asociate.

Sursa: Adevărul