Conform Mediafax: Internetul Devine un Tărâm al Roboților: Boții Generează 53% din Traficul Web
Experiența online devine din ce în ce mai artificială, utilizatorii având dificultăți în a distinge între interacțiunile umane autentice și cele generate de programe automate. Fenomenul, asociat cu „Teoria internetului mort”, arată că roboții informatici domină din ce în ce mai mult spațiul digital.
Boții, un factor tot mai prezent în traficul online
Potrivit datelor din raportul Thales Bad Bot Report 2026, traficul automatizat a atins 53% din totalul traficului web analizat în 2025, o creștere de la 51% în anul precedent. Acest lucru înseamnă că activitatea atribuită utilizatorilor umani a scăzut la 47%. Mai îngrijorător, 40% din traficul total a fost generat de boți malițioși, folosiți în scopuri precum atacuri informatice, fraudă sau exploatarea vulnerabilităților online.
Este important de menționat că nu toți roboții sunt dăunători. Motoarele de căutare se bazează pe programe automate pentru indexarea paginilor, iar multe servicii digitale depind de astfel de instrumente. De asemenea, cifra de 53% se referă la traficul total și nu implică faptul că majoritatea postărilor de pe rețelele sociale ar fi create de inteligențe artificiale.
„Teoria internetului mort”: o perspectivă asupra transformării online
Ideea că internetul devine un spațiu tot mai artificial a circulat pe forumurile online încă din anii 2010, devenind populară în 2021. Potrivit acestei teorii, interacțiunile umane autentice ar fi treptat înlocuite de activitatea generată de programe automate. În forma sa cea mai radicală, teoria sugerează chiar că internetul ar fi „murit” în jurul anului 2016, când boții și algoritmii ar fi început să domine experiența utilizatorilor.
Deși nu există dovezi concrete care să susțină o înlocuire coordonată a oamenilor de către roboți sau o situație în care oamenii ar fi o minoritate printre autorii conținutului online, este evidentă o schimbare semnificativă. Instrumentele bazate pe inteligență artificială pot genera texte, imagini, videoclipuri și comentarii într-un ritm mult superior celui uman.
Interacțiuni AI-AI: O nouă paradigmă a comunicării?
Un fenomen tot mai frecvent este reprezentat de interacțiunile dintre sisteme automate, cu o participare umană din ce în ce mai redusă. Un exemplu se observă în domeniul educațional, unde un student poate folosi AI pentru redactarea unei lucrări, iar profesorul poate apela la un alt sistem automat pentru evaluarea acesteia.
Situații similare apar și pe piața muncii. Candidații utilizează chatboți pentru elaborarea CV-urilor și a scrisorilor de intenție, în timp ce angajatorii folosesc programe care analizează și filtrează aplicațiile. În ambele scenarii, o parte a comunicării se desfășoară între sisteme informatice. Aceasta ridică problema nu doar a uniformizării textelor, ci și a dificultății crescânde de a identifica cât dintr-un mesaj reflectă experiența sau opinia reală a unei persoane.
Utilizarea accelerată a chatbot-urilor AI în SUA
Un studiu recent al Pew Research Center, realizat în februarie 2026, ilustrează rapiditatea cu care instrumentele AI au pătruns în viața de zi cu zi. În 2024, 33% dintre adulții americani declarau că au utilizat chatboți precum ChatGPT, Gemini sau Copilot. În 2026, acest procent a urcat la 49%, iar aproximativ 24% dintre respondenți folosesc astfel de instrumente zilnic. Creșterea utilizării AI nu implică dispariția interacțiunilor umane, dar semnalează o transformare profundă în modul în care oamenii caută informații, lucrează și comunică.
Preocupări legate de răspândirea dezinformării și autenticitatea conținutului
Una dintre cele mai mari provocări generate de această tendință este răspândirea dezinformării. Conturile automate pot disemina în masă informații false, pot amplifica artificial anumite mesaje sau pot crea iluzia unei opinii susținute de un număr mare de persoane. Imaginile și videoclipurile generate de AI complică, de asemenea, procesul de verificare a informațiilor, mai ales atunci când sunt prezentate ca înregistrări autentice.
Pe măsură ce acest fenomen capătă amploare, crește și interesul pentru instrumentele care ajută la identificarea conținutului produs artificial. Cu toate acestea, aceste sisteme nu sunt infailibile, iar rezultatele lor nu constituie o dovadă definitivă. Pentru utilizatori, verificarea sursei, identificarea autorului și compararea informațiilor cu publicații credibile devin strategii esențiale.
Sursa: Mediafax

Fii primul care comentează