Inflația ridicată și prețul petrolului: România, sub presiune

România se confruntă cu o inflație persistentă, iar volatilitatea prețului petrolului joacă un rol major în această ecuație economică complexă. Analizele arată că scumpirea petrolului pune o presiune suplimentară asupra prețurilor interne și poate încetini creșterea economică. Un analist financiar de la XTB România a subliniat importanța impactului piețelor energetice asupra indicelui prețurilor de consum (IPC) din țara noastră.

Efectele directe și indirecte ale scumpirii

Creșterea prețului petrolului afectează economia în două etape cruciale. Impactul imediat se reflectă în prețurile mai mari ale combustibilului la pompă, resimțite de consumatori încă din primul an. Ulterior, efectele indirecte se manifestă în anul următor, pe măsură ce costurile de transport și producție industrială se propagă în lanțul de aprovizionare. Aceste efecte secundare sunt dăunătoare, având în vedere că bunurile nealimentare, care includ energia și combustibilul, dețin o pondere semnificativă de 49% în „coșul” inflației.

În cazul în care prețul petrolului Brent ar crește de la 70 de dolari la 100 de dolari pe baril, analiștii estimează o majorare de peste 40% a costurilor de achiziție. O astfel de schimbare ar putea adăuga aproximativ 1,29 puncte procentuale la rata anuală a inflației din România. Un scenariu mai pesimist, cu petrolul la 120 de dolari pe baril, ar putea devia previziunile privind inflația cu până la 1,5 puncte procentuale, forțând Banca Națională a României (BNR) să adopte o politică monetară mai restrictivă.

Riscurile externe și rolul BNR

Specialiștii atrag atenția că efecte similare sunt estimate și în alte economii europene, dar amploarea lor diferă. De exemplu, în Cehia, un șoc al prețului petrolului ar putea adăuga între 0,2 și 1,9 puncte procentuale la inflație. Comparativ cu Germania, impactul asupra economiei cehe este mai puternic, datorită dependenței mai mari de petrol.

Deși petrolul este o marfă globală cotată în dolari (USD), cursul de schimb al monedei românești, leul, influențează inflația internă. Analistul menționează că strategia BNR de „flotare controlată”, prin intervenții menite să limiteze fluctuațiile bruște, rămâne vitală pentru stabilitatea economică. Deoarece importurile de energie sunt în mare parte denominate în dolari, deprecierea leului ar accentua efectele negative ale creșterii prețurilor petrolului, creând un „dublu impact” asupra IPC.

Creșterea costurilor operaționale acționează ca o taxă asupra producției industriale, reducând marjele de profit și descurajând investițiile de capital necesare pentru creșterea pe termen lung. Calea României către o stabilitate a prețurilor rămâne strâns legată de tendințele energetice globale. O analiză realizată la începutul lui 2026 a evidențiat faptul că șocurile severe ale prețurilor petrolului ar putea contribui la o contracție de până la 1% a Produsului Intern Brut (PIB) al României.

Sursa: Economica