Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile unui nou șoc energetic, avertizând că acesta ar putea alimenta din nou inflația și frâna creșterea economică în zona euro. Într-un discurs susținut recent, Lagarde a subliniat importanța unui răspuns fiscal țintit din partea guvernelor pentru a gestiona impactul noilor tensiuni. Ea a atras atenția asupra pericolelor măsurilor ample, care pot distorsiona semnalele de preț și prelungi presiunile inflaționiste.

Impactul noului șoc energetic

Conform declarațiilor președintei BCE, închiderea Strâmtorii Hormuz, considerată un punct crucial pentru transportul energetic global, reprezintă o amenințare majoră la adresa economiei europene. Impactul se va resimți prin prețuri mai mari la energie, dar și prin limitarea accesului la resurse critice precum heliul, îngrășămintele și metanolul. Pierderea netă de petrol este estimată la aproximativ 13 milioane de barili pe zi, echivalentul a circa 13% din consumul global.

BCE monitorizează atent evoluțiile, în special durata perturbărilor și modul în care creșterea prețurilor energiei se va transmite în inflația generală. Lagarde a comparat situația actuală cu cea din 2022, subliniind că de data aceasta economiile sunt mai vulnerabile, iar efectele pot fi mai ample. Sondajele arată deja o creștere a anticipațiilor firmelor privind prețurile de vânzare și o atenție mai mare a gospodăriilor față de inflație.

Recomandări pentru guverne

Un aspect crucial subliniat de Christine Lagarde este legat de politicile fiscale. Aceasta a evidențiat că guvernele se confruntă cu presiunea de a proteja populația în fața prețurilor mari la energie, dar a avertizat asupra riscurilor asociate măsurilor fiscale ample. Lagarde a explicat că, deși pot reduce inflația pe termen scurt, astfel de măsuri pot distorsiona semnalul de preț, descurajând reducerea consumului de energie.

Mesajul principal adresat guvernelor este că sprijinul trebuie să fie temporar, țintit și să păstreze semnalul de preț. Lagarde a subliniat importanța protejării categoriilor vulnerabile fără a exacerba inflația sau a afecta sustenabilitatea fiscală. În opinia sa, lecția anului 2022 este clară: măsurile temporare, țintite și care mențin semnalul de preț pot proteja cele mai vulnerabile categorii sociale, fără a agrava inflația și fără a slăbi stabilitatea finanțelor publice.

Politica monetară și perspective

BCE se confruntă cu o incertitudine considerabilă în ceea ce privește impactul noului șoc energetic. Răspunsul de politică monetară va fi determinat de durata perturbărilor și de amploarea cu care prețurile mai mari la energie se vor transmite în inflația generală.

În prezent, BCE nu anunță o schimbare imediată de direcție, dar indică faptul că va monitoriza cu atenție evoluțiile. La finalul discursului, Lagarde a reiterat angajamentul instituției de a menține inflația la 2% pe termen mediu.