Conform Descopera: Microbii intestinali și bucali, legați de trăsăturile psihopatice

O cercetare recentă, publicată în revista Translational Psychiatry, sugerează o legătură neașteptată între compoziția bacteriilor din intestin și cavitatea bucală și manifestarea trăsăturilor de personalitate psihopatică. Aceste descoperiri deschid noi perspective biologice asupra cauzelor comportamentelor asociate cu psihopatia, un sindrom de personalitate complex caracterizat prin lipsă de empatie, impulsivitate și tendințe antisociale.

Studiul, condus de o echipă de cercetători de la Universitatea din Porto, Portugalia, a analizat microbiomul a 200 de adulți sănătoși. Participanții au completat chestionare menite să evalueze prezența trăsăturilor psihopatice, oferind totodată mostre de sânge, salivă și materii fecale. Analiza acestor probe a relevat asocieri semnificative între anumite tipuri de bacterii și nivelul acestor trăsături de personalitate.

Bacterii specifice, asociate cu tendințe psihopatice

Rezultatele cercetării indică faptul că o abundență crescută a trei genuri bacteriene specifice se corelează pozitiv cu trăsăturile psihopatice mai pronunțate. Printre acestea se numără genul Allisonella, anterior asociat cu procese inflamatorii în organism, care la rândul lor pot influența stările emoționale precum anxietatea și depresia.

Un alt gen bacterian identificat este Prevotella, a cărui legătură cu tulburări neuropsihiatrice a fost deja studiată. Cercetătorii suspectează că Prevotella ar putea juca un rol în modularea procesării emoționale. În ceea ce privește genul Cloacibacillus evryensis, influența sa ar putea fi explicată prin producția de acid gama-aminobutiric (GABA), un neurotransmițător esențial în reglarea impulsurilor.

Interesant este și faptul că o specie bacteriană prezentă în microbiomul oral, Treponema vincentii, a arătat o asociere inversă. Nivelurile mai ridicate ale acestei bacterii au fost legate de markeri mai scăzuți ai psihopatiei, sugerând o dinamică complexă a influențelor microbiene.

Implicații pentru diagnosticarea timpurie

Cercetătorii subliniază că studiul evidențiază, în principal, corelații și nu stabilește o relație de cauzalitate directă între prezența acestor bacterii și dezvoltarea psihopatiei. Cu toate acestea, rezultatele sugerează existența unor „amprente biologice măsurabile”.

În viitor, identificarea acestor microbi și a produșilor lor metabolici ar putea oferi instrumente valoroase pentru clinicieni. Aceștia ar putea fi utilizați ca biomarkeri în depistarea timpurie a persoanelor cu trăsături psihopatice în cadrul populației generale, permițând astfel intervenții sau monitorizări personalizate. Această direcție de cercetare ar putea revoluționa modul în care înțelegem și abordăm complexele trăsături de personalitate asociate cu psihopatia.

Sursa: Descopera