Conform AP News: Londra – Un înalt oficial din cadrul NATO a declarat că se dorește ca summitul ce va avea loc în Turcia să stimuleze țările membre să aloce mai multe resurse pentru apărare, să reafirme sprijinul pentru Ucraina și să sublinieze unitatea alianței.

Comandantul Suprem Aliat al NATO în Europa, Air Chief Marshal John Stringer, a declarat pentru Associated Press în Londra, cu mai puțin de două săptămâni înainte de summitul crucial de la Ankara, programat pe 7-8 iulie, care va testa coeziunea alianței de 77 de ani.

În paralel, în Marea Britanie, țara care deține poziția de comandant suprem aliat adjunct în NATO, miniștri guvernamentali au demisionat recent, invocând planuri de cheltuieli militare considerate insuficiente pentru a asigura securitatea țării.

„Summiturile sunt evenimente puternic politice și demonstrează unitatea unei organizații”, a precizat Stringer, un ofițer superior al forțelor aeriene britanice. El consideră că ar fi neobișnuit să nu existe momente de tensiune pe parcursul deceniilor de extindere a NATO.

„Ne aflăm într-un astfel de moment? Da, ne aflăm”, a afirmat Stringer, în cadrul unei conferințe militare la Londra, unde AP a intervievat, de asemenea, alți oficiali militari europeni seniori, cu privire la speranțele și temerile lor legate de summit.

Membrii europeni ai NATO își intensifică eforturile de apărare

Donald Trump a îndemnat de mult timp aliații europeni să își asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare, iar, cu excepția notabilă a Spaniei, aceștia au răspuns în mare măsură printr-un efort fără precedent de a crește cheltuielile militare.

Rusia reprezintă o amenințare tot mai mare pentru Europa, prin urmare aliații ar trebui să își întărească propriile forțe militare, ajutând în același timp Ucraina să degradeze capacitatea de luptă a Rusiei, a declarat generalul de brigadă Indrek Sirel, un comandant din forțele armate ale Estoniei.

„Europa în ansamblul său are mult de făcut pentru a fi credibilă în fața Rusiei”, a afirmat generalul de brigadă Jyri Raitasalo din Finlanda, țară ce împarte cea mai lungă graniță a NATO cu Rusia.

Stringer a subliniat că națiunile europene investesc pentru a genera o „forță cu adevărat credibilă”, menționând ca exemplu quadruplarea producției de obuze de artilerie de 155 mm de către unele țări. Summitul va discuta extinderea producției în moduri pe care alianța nu a mai fost nevoită să le abordeze în decenii, a adăugat el.

Șefii militari europeni așteaptă clarificări privind planurile SUA

Rezultatul revizuirii planificate pe o perioadă de șase luni a forțelor americane din Europa, anunțată de Secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth, va determina cât de repede vor trebui europenii să își preia responsabilitatea pentru propria securitate. Armata SUA din Europa a anunțat anterior că Washingtonul va retrage anumite capacități din Europa și se așteaptă ca ceilalți aliați să acopere golurile.

Administrația Trump susține că reducerile de trupe din Europa au fost planificate și coordonate cu aliații de mult timp, dar Sirel a remarcat că încă nu este clar cum vor fi poziționate forțele americane în țările baltice. Aceasta include descurajarea rusă pe flancul estic al NATO, coordonată de SUA.

Sirel și-a exprimat „încrederea” că se poate baza pe o prezență americană, deși armata estoniană găsește modalități de a reacționa la schimbări bruște.

Stringer a indicat că înlocuirea capacităților americane de atac cu rază lungă și supraveghere ar fi dificilă, dar s-a arătat încrezător că aliații pot acoperi decalajul – nu neapărat cu același echipament, ci printr-o combinație de „cocktail” de capacități. Chiar dacă numai SUA operează bombardiere B-1 și B-52, el a menționat că, teoretic, pierderea acestor capacități ar putea fi compensată prin lansarea de rachete din diverse alte sisteme, inclusiv de la sol, mare și de pe aeronave mai mici.

Schimbarea bruscă a planurilor dăunează securității

Aliații NATO au fost consternați în luna mai, când Trump a anunțat că va trimite 5.000 de militari americani în Polonia, la doar câteva săptămâni după ce dispusese retragerea aceluiași număr din Europa. Astfel de schimbări bruște sunt îngreunate deoarece planificarea militară necesită strategii pe termen lung, a explicat Raitasalo, șeful logisticii armatei finlandeze.

El a adăugat că aliații au nevoie să facă angajamente clare privind capacitățile, nu doar promisiuni de cheltuieli. Șeful armatei suedeze, generalul de brigadă Jonny Lindfors, a declarat că un rezultat pozitiv al summitului ar fi „o imagine comună despre cum să ne realiniem în ceea ce privește descurajarea și apărarea”, așteptând cel puțin o schiță – dacă nu o „viziune clară” – despre cum ar trebui să se redistribuie sarcinile de apărare.

Marea Britanie trebuie să se angajeze ferm în apărare

La începutul lunii, ministrul britanic al Apărării, John Healey, a demisionat, susținând că guvernul este incapabil și reticent să aloce resursele necesare pentru „a apăra țara în această perioadă de amenințări crescânde”. La summitul NATO de anul trecut, membrii au convenit să cheltuiască 3,5% din produsul intern brut pentru apărarea de bază. Marea Britanie s-a angajat să atingă acest obiectiv până în 2035, dar Healey a afirmat că planul propus de investiții în apărare ar duce la creșterea cheltuielilor la doar 2,68% din PIB în 2030. Noul ministru al Apărării, Dan Jarvis, a declarat că Marea Britanie își va respecta angajamentele.

Stringer a subliniat că, până la summit, NATO se așteaptă ca națiunile să aibă o „cale credibilă” către 3,5%, iar Marea Britanie este „la fel de angajată ca oricine altcineva” față de acest obiectiv. El a menționat că Regatul Unit nu se poate baza doar pe „liderism de opinie” în NATO, ci trebuie să își alinieze „forțele și resursele”.

Sursa: AP News