Conform Financialintelligence.ro: Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis Parlamentului spre reexaminare o lege adoptată pe 25 octombrie 2025, care aduce modificări semnificative regimului ariilor naturale protejate și procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului. Actul normativ vizează completarea articolului 56¹ din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și modificarea articolului 5 alineatul (1) din Legea nr. 292/2018 referitoare la evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.

Excepții de la evaluarea de mediu și posibile consecințe

Legea, transmisă spre promulgare la finalul lunii octombrie, introduce excepții de la aplicarea regimului juridic privind evaluarea impactului asupra mediului. Astfel, nu vor fi supuse acestei evaluări proiectele sau părți din proiecte care au ca unic scop apărarea și securitatea națională, reacția la situații de urgență, sau contribuie la realizarea acestor obiective, desemnate prin Hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). De asemenea, sunt exceptate de la evaluare lucrările de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a capacităților de producere sau transport a energiei electrice, existente în arii protejate.

Această prevedere ridică semne de întrebare în ceea ce privește protecția mediului în zonele sensibile. Ulterior, pe 11 noiembrie 2025, Președinția a formulat o obiecție de neconstituționalitate, invocând mai multe motive.

Criticile Președinției privind protecția naturii și procesul legislativ

Principala critică adusă de Klaus Iohannis vizează art. I al legii, care ar permite modificarea limitelor ariilor naturale protejate, inclusiv a siturilor Natura 2000, pentru proiecte hidroenergetice, fără o evaluare adecvată a impactului. Președinția subliniază că aceste modificări ar trebui să includă o justificare solidă a lipsei alternativelor, motive imperative de interes public major și măsuri compensatorii, în conformitate cu Directiva Habitate și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

În ceea ce privește art. II, critica se concentrează pe instituirea unei exceptări generale și necondiționate de la evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele desemnate de CSAT și pentru lucrările asupra capacităților energetice din arii protejate. Se argumentează că derogările de la aceste evaluări sunt permise doar în mod punctual, individualizat și cu notificarea Comisiei Europene. Ambele modificări ar restrânge dreptul fundamental la un mediu sănătos, fără a respecta testul proporționalității, afectând astfel substanța acestui drept. De asemenea, se semnalează că atribuțiile CSAT nu pot fi extinse printr-o lege ordinară, ci necesită o lege organică, textul fiind considerat ambiguu și din punct de vedere terminologic.

Adoptarea acestei legi vine într-un context în care conservarea ariilor protejate și evaluarea riguroasă a impactului de mediu sunt esențiale pentru menținerea biodiversității și a echilibrului ecologic. Președinția a decis să supună legii o analiză atentă prin prisma constituționalității și a conformității cu normele europene.

Sursa: Financialintelligence.ro