Guvernul federal neagă colapsul economic, dar recunoaște dificultățile

Autoritățile din Nigeria insistă că țara nu se confruntă cu un colaps economic, ci trece printr-un proces dificil de ajustare, menit să corecteze problemele structurale de lungă durată. Dr. Tanimu Yakubu, director general al Biroului de Buget al Federației, a făcut această declarație într-un comunicat emis la Abuja. Acesta a recunoscut și dificultățile cu care se confruntă în prezent nigerienii.

Măsuri de ajustare și rezultate pozitive

Oficialul a subliniat că actualele dificultăți, deși incontestabile, reflectă o „abordare deliberată de corectare a dezechilibrelor structurale care au persistat ani de zile”. Yakubu a afirmat că aceste măsuri dau deja rezultate pozitive, deși este evidentă o anumită „suferință”, aceasta nu trebuie totuși confundată cu un eșec sistemic.

Potrivit lui Yakubu, o țară care se confruntă cu un colaps economic real nu ar efectua reforme majore, precum unificarea cursurilor de schimb valutar, reconstrucția rezervelor valutare, recâștigarea accesului la piețele internaționale de capital sau îmbunătățirea finanțelor guvernamentale. Acesta a menționat că Nigeria înregistrează progrese în aceste domenii, în ciuda provocărilor existente.

Eforturi spre stabilitate economică

Nigeria a funcționat mulți ani cu un sistem economic care părea stabil la suprafață, dar era slăbit de ineficiențe profunde, incluzând subvențiile pentru combustibil, multiplele ferestre de schimb valutar și cheltuielile guvernamentale mari, care încurajau profitul prin arbitraj, mai degrabă decât prin producția reală. Eliminarea acestor politici a scos la iveală costul real al funcționării sistemului, ducând la prețuri mai mari, dar și la îmbunătățirea transparenței și restabilirea încrederii în gestionarea economică.

Yakubu a indicat și o îmbunătățire a finanțelor guvernamentale în urma eliminării subvențiilor la combustibil. Veniturile împărțite în cadrul Contului Federației au crescut cu peste 40%. Acesta a atribuit creșterea unor practici mai bune de remitere și reducerii pierderilor. Datoria publică a Nigeriei rămâne sub 30% din Produsul Intern Brut, considerată moderată în comparație cu alte economii emergente. Rezervele externe au crescut peste 40 de miliarde de dolari, conform datelor de la Banca Centrală a Nigeriei.

Referitor la nivelul statal, veniturile mai mari ajută guvernele să își îndeplinească mai regulat obligațiile salariale. Unele state au introdus ajustări pentru a atenua efectul creșterii prețurilor, ceea ce indică un spațiu fiscal îmbunătățit.

Inflația a fost identificată de șeful Biroului de Buget ca fiind cea mai imediată provocare, legată de modificările cursurilor de schimb, costurile mai mari ale energiei și constrângerile persistente de aprovizionare. Totuși, acesta a remarcat că experiența globală arată că astfel de presiuni inflaționiste sunt adesea temporare atunci când reformele sunt susținute.

Dr. Tanimu Yakubu a subliniat că ”riscul cel mai mare nu este în reformă în sine, ci în incoerența politicilor sau inversarea acestora.”

Sursa: Dailytrust.com