Conform Descopera: Oceanele Pământului au atins temperaturi record în luna august, ridicând semne de întrebare cu privire la transformările profunde prin care trece sistemul climatic global. Media zilnică a temperaturii suprafeței oceanice, într-o fâșie care cuprinde latitudinile între 60 de grade sud și 60 de grade nord, a atins, la data de 22 august, pragul de 21,1 grade Celsius. Această valoare depășește precedentul record, înregistrat în luna martie a acestui an, la 21,09 grade Celsius, conform datelor furnizate de Copernicus Climate Change Service și citate de Autoritatea Națională pentru Cercetare.

Valuri de căldură marine și pierderi de gheață

Recordul survine într-un context neobișnuit, dat fiind că temperaturile medii ale oceanelor ating de regulă maximul anual în lunile martie-aprilie, nu în august. Fenomenul El Nino, activ în Pacificul tropical, ar putea contribui la această anomalie. Oceanele, care absorb cea mai mare parte a surplusului de căldură din atmosfera terestră, joacă un rol crucial în reglarea climei. Încălzirea lor accelerată favorizează apariția valurilor de căldură marine, afectează ecosistemele acvatice și poate intensifica fenomene meteorologice extreme.

Pe lângă aceste observații legate de temperaturile oceanice, un alt eveniment îngrijorător s-a desfășurat la începutul lunii august. La data de 4 august, aproximativ 76 de kilometri pătrați din limba plutitoare a ghețarului Petermann, situat în nord-vestul Groenlandei, s-au desprins și au intrat în Oceanul Arctic. Acesta este cel mai mare volum de gheață eliberat de ghețarul Petermann din anul 2012 și cel mai semnificativ eveniment de acest tip înregistrat în Arctica după 2020. Grosimea gheții desprinse poate ajunge la circa 150 de metri.

Mecanismele climatice sub lupă

Transformările observate alimentează discuțiile privind stabilitatea sistemului de circulație a Atlanticului, cunoscut sub denumirea de AMOC (Atlantic Meridional Overturning Circulation). Un studiu publicat în revista Nature Climate Change sugerează că stabilitatea AMOC depinde atât de magnitudinea, cât și de viteza cu care se produce încălzirea globală. O creștere rapidă a temperaturilor ar putea duce la atingerea unui punct critic mai devreme și la temperaturi mai scăzute, comparativ cu un scenariu de încălzire lentă.

România contribuie la cercetarea acestor mecanisme prin activitatea desfășurată la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române. Cercetători precum Silviu Constantin și Virgil Drăgușin utilizează stalagmitele din peșterile Carpaților pentru a reconstrui evoluția climei nord-atlantice pe parcursul miilor sau chiar zecilor de mii de ani. Un exemplu elocvent este arhiva climatică din Peștera Cloșani, care oferă informații valoroase despre schimbările climei și circulației atmosferice din trecutul Europei de Est și al Atlanticului de Nord. Aceste date, coroborate cu informațiile provenite de la sateliți și cu măsurătorile oceanice, subliniază o transformare climatică în desfășurare, cu efecte cumulative pe termen lung.

Sursa: Descopera