Tribunalul din Assen a deschis marți procesul în cazul jafului de proporții ce a vizat, printre altele, și tezaurul de AUR de la Coțofenești, o piesă de patrimoniu de o importanță simbolică uriașă pentru România. Trei bărbați sunt acuzați de implicare în furtul comis în ianuarie anul trecut la Muzeul Drents din Olanda.

Un jaf spectaculos, cu consecințe majore

Douglas W., Bernhard Z. și Jan B. au fost aduși în fața instanței, confruntați cu acuzații grave legate de jaful din muzeu. Un al patrulea suspect, acuzat că ar fi furat plăcuțele de înmatriculare folosite la mașina de evadare, va fi judecat separat, la sfârșitul acestui an. Furtul a șocat opinia publică prin modul de operare. Suspecții au folosit un dispozitiv exploziv pentru a arunca în aer o ușă a muzeului și a pătrunde în interior.

Printre obiectele furate s-au numărat coiful de AUR de la Coțofenești și trei brățări dacice, piese împrumutate de Muzeul Național de Istorie a României. Reacțiile nu au întârziat să apară: cazul a provocat un val de indignare atât în Olanda, cât și în România. La momentul jafului, premierul Marcel Ciolacu a calificat piesele drept „de o valoare inestimabilă”. S-a exprimat încrederea că autoritățile olandeze îi vor identifica rapid pe făptași.

Recuperări și negocieri în cazul tezaurului

Un moment-cheie al anchetei a fost la începutul lunii aprilie, când autoritățile au anunțat recuperarea coifului și a două dintre cele trei brățări. Descoperirea a fost posibilă în urma unei înțelegeri cu doi dintre suspecți, care au păstrat tăcerea luni de zile în fața anchetatorilor. Acordurile încheiate ar putea duce la reducerea pedepselor pentru Douglas W. și Jan B., detalii ce urmează să fie clarificate de procurori.

Bernhard Z., în schimb, respinge acuzațiile. Avocatul său a declarat că nu a fost încheiat niciun acord cu acesta și că clientul său neagă orice implicare în furt. Pe parcursul audierilor preliminare, inculpații au reclamat și metodele de investigare, susținând că ar fi fost supravegheați de serviciile de informații olandeze. Bernhard Z. a afirmat chiar că ar fi descoperit dispozitive de ascultare în celula sa.

Probe și întrebări fără răspuns

Ancheta a scos la iveală și probe concrete care îi leagă pe suspecți de jaf. Jan B., de exemplu, ar fi cumpărat un baros și un ciocan de lemn cu două zile înainte de spargere, iar ADN-ul său a fost identificat pe o rangă găsită în sala de expoziție. Instanța din Assen va analiza atât probele, cât și circumstanțele personale ale inculpaților, într-un dosar care a devenit simbolic.

Furtul coifului de la Coțofenești rămâne unul dintre cele mai sensibile episoade recente pentru România, atât prin valoarea materială, cât și prin încărcătura identitară a obiectului. Procesul care a început va trebui să stabilească responsabilitățile și să răspundă la întrebarea: cum a fost posibil ca artefacte importante să fie furate atât de ușor?

Sursa: Mediafax