Conform Economistul.ro: Palatul Universității își recapătă simbolurile istorice
Bucureștiul a oferit recent spectatorilor un spectacol inedit: ridicarea și montarea pe frontonul Palatului Universității a acvilei și a celor doi grifoni, elemente distruse în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Această operațiune, un mix impresionant între inginerie și artă, marchează un prim pas important în restaurarea integrală a frontonului original al emblematicului edificiu.
Lucrările de consolidare, restaurare și modernizare ale Palatului Universității, o clădire monumentală cu peste 45.000 de metri pătrați, cea mai mare construcție dedicată educației din România, sunt realizate de o asociere de companii, printre care Construcții Erbaşu, lider de proiect. Ansamblul sculptural, care cântărește 1,6 tone și a costat două milioane de lei, este o creație a sculptorului Alexandru Siminic, alături de Teodor și Ștefan Siminic. Ei au folosit tehnica tradițională a bronzului turnat prin ceară pierdută, bazându-se pe creația originală a lui Karl Storck.
Reconstituirea istoriei și a patrimoniului
Prezența numerosă a bucureștenilor, turiștilor și chiar a lucătorilor de la salubritate, cu toții cu privirile ațintite spre cer, a demonstrat interesul publicului pentru acest eveniment. Rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, și primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, au fost prezenți la montarea pieselor, subliniind importanța gestului.
Acest pas reprezintă începutul unui proiect ambițios care se va întinde pe următorii doi ani, având ca scop reconstituirea completă a ansamblului sculptural conceput de arhitectul Alexandru Orăscu și realizat de Karl Storck între 1862 și 1869. Frontonul original, în stil neoclasic, purta denumirea „Minerva ocrotind artele și științele” și era inspirat de Gliptoteca din Munchen. Compoziția artistică a fost realizată de Theodor Aman, iar basorelieful din piatră, de Karl Storck și colaboratorii săi. Ansamblul de pe acroteră, format din vulturul încoronat și cei doi grifoni, simboliza protecția statului asupra cunoașterii și a instituției universitare.
Un proiect complex de restaurare și modernizare
Restaurarea frontonului face parte dintr-un proiect mult mai amplu de consolidare, restaurare și modernizare a Palatului Universității, unul dintre cele mai importante monumente ale patrimoniului arhitectural românesc. Investiția este finanțată prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții (CNI). Proiectul include consolidarea structurală a întregului ansamblu, restaurarea fațadelor și a elementelor istorice, amenajarea unui spațiu muzeal pentru vestigiile arheologice descoperite în curtea interioară și integrarea unor soluții moderne de iluminat arhitectural.
Prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, a declarat: „Revenirea vulturului și a celor doi grifoni pe Palatul Universității din București reprezintă, înainte de orice, un act de recuperare istorică a unui simbol care a marcat identitatea universității și a Capitalei României timp de 75 de ani, până la distrugerea lui în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. De aceea, acest moment este încărcat astăzi și de semnificația reîntregirii memoriei istorice după cel mai distrugător atac asupra Bucureștiului, ca un gest de reconstrucție și de respect pentru trecut. Restaurarea patrimoniului universității noastre și a clădirii-simbol a Palatului Universității din București, cu sprijin guvernamental, reprezintă un necesar gest de omagiu adus trecutului care a construit prezentul și care trebuie să stea la baza construcției viitorului. Mă onorează să fiu parte din generația Universității din București care este martoră la acest moment ce va rămâne în istoria Capitalei și a României.”
Sursa: Economistul.ro

Fii primul care comentează