O nouă specie de păianjen preistoric, cu clești amplasați într-un loc neobișnuit, a fost descoperită de cercetătorii de la Universitatea Harvard, Statele Unite ale Americii. Fosila, veche de aproximativ 500 de milioane de ani, oferă informații valoroase despre evoluția artropodelor și a fost numită „Megachelicerax cousteaui”, în onoarea exploratorului Jacques-Yves Cousteau.

Inițial, paleontologul Rudy Lerosey-Aubril a considerat fosila banală. Însă, pe măsură ce a curățat-o cu atenție, a descoperit structuri neașteptate. „Pe măsură ce o curățam, am scos la iveală în mod neașteptat membre extrem de bine conservate, inclusiv o pereche de clești frontali care porneau din zona capului”, a declarat cercetătorul pentru popularscience.com. Astfel de clești, numiți chelicere, sunt caracteristici definitorii ale păianjenilor moderni, dar nu erau așteptate la un artropod atât de vechi.

O fosilă cu o anatomie surprinzătoare

Fosila a fost găsită într-un deșert din vestul statului Utah, cu peste patruzeci de ani în urmă. A aparținut unui prădător marin, cu o lungime de 7-8 centimetri. A fost nevoie de peste 50 de ore de muncă migăloasă la microscop, cu un ac, pentru a analiza anatomia completă a speciei.

Corpul lui „Megachelicerax cousteaui” era împărțit într-un cefalotorace (cap și torace) și un abdomen, cu nouă segmente distincte. Membrele din zona capului erau adaptate pentru hrănire și percepție, în timp ce cele de pe trunchi erau folosite pentru respirație și înot. „Acest nivel de specializare anatomică este surprinzător de avansat pentru un artropod atât de vechi”, a explicat Lerosey-Aubril.

O verigă importantă în evoluție

Descoperirea reprezintă o verigă importantă în evoluția cheliceratelor, grupul de artropode din care fac parte păianjenii, scorpionii și crabii potcoavă. Fosila împinge înapoi cu aproximativ 20 de milioane de ani originea cheliceratelor, oferind indicii despre modul în care s-au dezvoltat cleștii.

„Megachelicerax cousteaui” sugerează că dezvoltarea cleștilor a precedat transformarea altor apendice în structuri similare picioarelor. Studiul, publicat în revista Nature, susține că specia a fost o formă de tranziție de la artropodele cambriene, fără clești, la cheliceratele moderne. Coautorul studiului, Javier Ortega-Hernández, a explicat că rezultatele „împacă mai multe ipoteze concurente”.

Descoperirea subliniază importanța contribuției amatorilor în domeniul paleontologiei. Fosila a fost găsită de un paleontolog amator, Lloyd Gunther, și donată ulterior unui muzeu, unde a rămas timp de decenii înainte de a fi identificată valoarea ei științifică.

Sursa: Descopera