Conform Descopera: Sistemul climatic al Pământului se apropie de puncte critice, șapte din 16 indicatori esențiali atingând niveluri record în 2026. Cercetătorii avertizează că schimbările climatice au împins planeta la limitele sale, iar unele transformări ar putea deveni ireversibile, conform unui raport publicat în revista BioScience.

Semne de destabilizare rapidă

Raportul detaliază cum concentrațiile gazelor cu efect de seră, temperaturile globale, topirea ghețarilor, starea oceanelor, incendiile de vegetație și dezechilibrul energetic al Pământului au atins valori extreme. Dezechilibrul energetic, care măsoară diferența dintre energia absorbită și cea emisă de planetă, este un indicator cheie al încălzirii globale. Autorii studiului subliniază că planeta intră într-un „teritoriu necunoscut”, iar sistemele care susțin viața sunt „împinse dincolo de limitele stabile, iar schimbările se desfășoară mai rapid decât capacitatea noastră de a răspunde”. Căldura extremă, inundațiile, secetele, furtunile și incendiile de vegetație nu mai sunt evenimente rare, ci caracteristici definitorii ale unei planete în schimbare.

Anul 2026, un punct de cotitură

Iulie 2026 a fost marcată de temperaturi record în Statele Unite continentale, țara traversând cea mai fierbinte vară din istoria măsurătorilor. La nivel global, temperaturile oceanelor au atins noi recorduri în aceeași lună. Concentrațiile de dioxid de carbon din atmosferă au atins cele mai ridicate niveluri din ultimii doi milioane de ani. Valurile de căldură au provocat aproximativ 14.000 de decese în Europa, conform estimărilor, și au alimentat incendii de vegetație extinse în Statele Unite, distrugând milioane de acri de teren. În 2025, recifele de corali au fost identificate ca primul sistem ecologic major care a atins un punct critic climatic, cu pagube potențial permanente.

Accelerarea încălzirii globale

Ritmul încălzirii globale s-a accelerat semnificativ în ultimele decenii. Între 1880 și 1970, temperatura medie globală creștea cu aproximativ 0,05 grade Celsius pe deceniu. Acest ritm a accelerat la 0,19 grade Celsius pe deceniu între 1970 și 2010, iar în perioada 2010-2024 a ajuns la 0,36 grade Celsius pe deceniu. Această accelerare crește riscul depășirii unor puncte critice, dincolo de care ecosistemele nu își mai pot reveni. De exemplu, topirea permafrostului și incendiile de vegetație pot elibera gaze cu efect de seră, alimentând un ciclu de încălzire auto-susținută. Pierderea gheții marine și degradarea ecosistemelor pot contribui, de asemenea, la pierderea controlului uman asupra încălzirii globale. Cercetătorii subliniază că „Asistăm la destabilizarea rapidă a sistemului climatic al Pământului. Acesta nu mai este un avertisment pentru viitor, ci un diagnostic al prezentului”.

Deși utilizarea energiei regenerabile a crescut, progresele sunt considerate insuficiente pentru a contracara tendințele îngrijorătoare privind arderea combustibililor fosili. Măsurile actuale „rămân mult sub amploarea și ritmul necesare pentru stabilizarea sistemului climatic al Pământului”, concluzionează autorii raportului. Reducerea rapidă a emisiilor, adaptarea eficientă, protejarea ecosistemelor și schimbările profunde la nivel social sunt esențiale pentru un viitor mai rezilient.

Sursa: Descopera