Conform Buletin.de: Parlamentarii de București, între tăcere și soluții timide, în fața problemelor din asociațiile de proprietari

Deși peste 15 parlamentari aleși în București au fost consultați pe tema protecției oferite de legea privind asociațiile de proprietari, doar unul singur, Sebastian Burduja (PNL), a oferit un răspuns individual, iar USR a transmis o poziție comună. Majoritatea aleșilor, inclusiv Florin Manole (PSD), George Simion (AUR), Sorin Cîmpeanu (PNL) și alții, nu au răspuns solicitării de a comenta vulnerabilitățile legislației în contextul investigației „Stăpânii blocurilor”, care a devoalat controlul restrâns asupra administrării imobilelor.

Cei contactați au fost întrebați despre mecanismele de control, prevenirea conflictelor de interese între administratori și firmele prestatoare, rolul primăriilor și eventualele modificări legislative. Lipsa de implicare a majorității parlamentarilor ridică semne de întrebare cu privire la prioritățile politice în rezolvarea problemelor cotidiene ale bucureștenilor.

Burduja: Legea este anacronică și opacă

Sebastian Burduja consideră că Legea nr. 196/2018 este depășită, în special în ceea ce privește protecția proprietarilor și a locatarilor. Parlamentarul liberal atrage atenția asupra lipsei de transparență a asociațiilor, care gestionează sume considerabile de bani, dar ale căror activități financiare sunt opace.

„Asociațiile de proprietari lucrează extrem de opac. Prin ele circulă sume mari de bani, iar rezultatele nu se văd”, afirmă Burduja, subliniind contrastul cu alte țări unde comunitățile au grijă activă de proprietățile lor. O problemă majoră identificată este accesul deficitar al proprietarilor la informații, legea bazându-se încă pe modele învechite precum avizierul și solicitările individuale.

„Legea nu cunoaște lumea digitală”, susține Burduja, menționând că prevederile actuale nu includ comunicarea electronică, obligând practic proprietarii să fie prezenți constant la domiciliu pentru a fi la curent cu deciziile și obligațiile financiare. El propune digitalizarea proceselor, votul la distanță, protecția vieții private și audituri independente. Printre soluțiile specifice se numără publicarea online a listelor de plată, extrasele de cont, contractele, ofertele și rapoartele cenzorului.

Conflicte de interese și necesitatea declarațiilor de interese

Legat de situațiile în care firmele de administrare au legături cu societățile care primesc contracte pentru diverse servicii, Sebastian Burduja identifică o lacună legislativă. Legea nu impune un număr minim de oferte, nu cere publicarea acestora și nu obligă la declarații de interese, creând un teren fertil pentru conflicte.

Propunerea liberalului vizează introducerea declarațiilor de interese pentru administratori, președinți, membri ai comitetului executiv și cenzori, cu accent pe posibilele legături cu firmele contractante. De asemenea, se impune interzicerea anumitor contracte în caz de conflicte de interese și sancționarea cu pierderea atestatului pentru administratori.

USR: Slăbiciunea este în aplicare și organizare

Parlamentarii USR, prin lidera de grup Diana Stoica, consideră că problema nu este neapărat legea în sine, ci lipsa de organizare, încălcările prevederilor legale și insuficientul sprijin din partea primăriilor. Aceștia semnalează o problemă specifică blocurilor noi, unde dezvoltatorul poate controla conducerea asociației în faza inițială.

USR susține că are deja propuneri legislative pentru modificarea Legii 196/2018, incluzând posibilitatea convocării adunărilor generale prin e-mail sau mesagerie electronică și clarificarea drepturilor de vot. Cu privire la contractele cu terțe firme, USR reiterează că decizia aparține exclusiv asociației de proprietari, nu firmei de administrare. Partidul subliniază lipsa informațiilor despre eficiența controlului exercitat de primării asupra activității financiar-contabile a asociațiilor.

Sursa: Buletin.de