Conform Csid.ro: Plânsul în timpul somnului, cunoscut și sub denumirea de parasonmie, poate fi un fenomen deranjant, dar care nu indică întotdeauna o problemă serioasă. Totuși, există anumite situații în care merită acordată o atenție sporită. Acest comportament nocturn poate fi declanșat de o varietate de factori, de la experiențe emoționale intense trăite în timpul zilei până la tulburări de somn mai complexe.

Cauzele comune ale plânsului nocturn

Cele mai frecvente motive pentru care o persoană plânge în somn sunt legate de visele intense, în special cele care evocă emoții puternice precum tristețea, frica sau pierderea. Aceste vise pot fi atât de realiste încât corpul reacționează fizic la ele, manifestându-se prin lacrimi și, uneori, prin vocalizări. Stresul acumulat pe parcursul zilei joacă, de asemenea, un rol semnificativ. Perioadele de tensiune, anxietate sau presiune emoțională pot face ca subconștientul să proceseze aceste stări în timpul somnului, ducând la manifestări precum plânsul.

Situații care necesită atenție medicală

Deși plânsul ocazional în somn nu este motiv de îngrijorare, este important să se acorde atenție atunci când fenomenul devine frecvent sau este asociat cu alte simptome. Dacă plânsul nocturn apare constant și perturbă calitatea somnului, atât pentru persoana afectată, cât și pentru partenerul de viață, ar putea fi un semn al unei tulburări de somn mai profunde. Probleme precum insomnia cronică, sindromul de apnee în somn sau tulburarea comportamentală din timpul somnului REM (care implică acțiuni fizice violente în timpul viselor) pot fi corelate cu plânsul nocturn.

Factori care influențează plânsul în somn

Pe lângă stres și vise intense, anumite afecțiuni medicale pot contribui la apariția plânsului în somn. De exemplu, persoanele care suferă de depresie sau tulburare de stres post-traumatic (PTSD) pot experimenta episoade de plâns nocturn ca parte a simptomatologiei lor. De asemenea, consumul anumitor medicamente sau substanțe, precum și schimbările hormonale, pot influența starea emoțională și tiparele de somn, ducând la manifestări neobișnuite.

Apariția plânsului în somn poate varia considerabil de la o persoană la alta. Unii pot experimenta acest fenomen o dată sau de două ori în viață, în urma unor evenimente traumatizante sau perioade de stres extrem. Alții pot avea episoade mai recurente, în special dacă suferă de afecțiuni psihice sau tulburări de somn preexistente. Nu există o statistică precisă privind prevalența plânsului în somn, însă medicii specialiști în somnologie recomandă consultarea unui specialist dacă fenomenul devine o sursă de suferință sau afectează funcționarea zilnică.

Este esențial de înțeles că plânsul în somn nu este o problemă de voință, ci o reacție involuntară a corpului. Identificarea cauzei subiacente este primul pas către gestionarea eficientă a acestui fenomen. O evaluare medicală amănunțită, care poate include un jurnal de somn și, eventual, o polisomnografie, poate ajuta la stabilirea unui diagnostic corect și la inițierea unui tratament adecvat. Aceasta poate consta în terapie cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I), terapie pentru gestionarea stresului sau, în anumite cazuri, medicație.

Specialiștii subliniază că înțelegerea mecanismelor prin care visele și emoțiile afectează somnul este fundamentală. Cercetări recente indică o legătură tot mai puternică între calitatea somnului și starea de sănătate mentală. Prin urmare, orice perturbare a somnului, inclusiv plânsul nocturn, merită analizată cu seriozitate.

CSID: Ce se întâmplă Doctore? a publicat recent un articol detaliat pe această temă.

Sursa: Csid.ro