Conform Playtech.ro: Tineri profesori, în ciuda studiilor, se lovesc de bariere la început de carieră didactică, în timp ce posturile titulare rămân neocupate sau sunt blocate de cadre didactice pensionabile. Situația este reflectată de mărturiile absolvenților care, deși pregătiți teoretic și practic, se confruntă cu dificultăți majore în integrarea sistemului de învățământ românesc.

Proiectul „Școala Tinerilor Profesori de Încredere”, derulat de Asociația Școala Încrederii, combină pregătirea teoretică cu experiența practică, urmărind să faciliteze debutul în cariera didactică. Un absolvent de 22 de ani, implicat în acest program, a subliniat importanța mentoratului oferit de cadre didactice cu experiență, care combină metodele tradiționale cu cele digitale. Acești profesori experimentați oferă sprijin valoros, răspundând întrebărilor și împărtășind sfaturi esențiale pentru tinerii aflați la început de drum. Totuși, după cum a explicat învățătoarea și directorul adjunct Raluca Voina, din Brașov, îndrumarea studenților practicanți este remunerată, în timp ce sprijinul acordat colegilor debutanți deja angajați se face, de multe ori, voluntar.

Absolvenți fără posturi, în paralel cu locuri vacante

O problemă persistentă este cea a absolvenților care, deși trec prin examenul de titularizare, nu reușesc să obțină un post. Această situație variază considerabil de la județ la județ, afectând chiar și candidații calificați pentru învățământul primar și preșcolar. Metodologia mobilității personalului didactic pentru anul școlar 2026-2027, reglementată prin Ordinul nr. 6.695/2025, prevede că titularizarea cadrelor didactice active peste vârsta de pensionare, până la 70 de ani, conform Legii nr. 198/2023, are prioritate înaintea repartizării candidaților care au promovat concursul național.

Un exemplu relevant a fost prezentat de inspectorul școlar general din Bistrița-Năsăud, Vasile Șteopoaie. „Avem o învățătoare care, în anul școlar viitor, va împlini vârsta de 70 de ani și este încă titulară la catedră. Și avem 100 de absolvente de învățământ primar și preșcolar care nu au încă post”, a declarat acesta. În același județ, se înregistrau aproximativ 190 de posturi neocupate, inclusiv în discipline precum Fizică, Chimie și Informatică. Situația era inversată în învățământul primar, educația timpurie și educație fizică, unde numărul candidaților calificați depășea cu mult numărul locurilor disponibile.

Experiențe pozitive în practică, dar realități dure la angajare

Deși se confruntă cu provocări legate de ocuparea unui post, unii studenți au parte de experiențe pozitive în cadrul practicii pedagogice. Un absolvent a relatat colaborarea cu o învățătoare cu o experiență de circa 30 de ani, care utilizează eficient atât resurse tradiționale, cât și digitale. Această deschidere către modernitate, alături de disponibilitatea cadrelor didactice de a oferi îndrumare și sfaturi, creează un mediu propice pentru dezvoltarea profesională a tinerilor.

Cu toate acestea, decalajul dintre pregătirea teoretică și posibilitățile concrete de angajare rămâne o problemă de fond în sistemul de învățământ românesc. Absolvenții sunt pregătiți pentru o piață a muncii care nu le poate oferi întotdeauna un loc stabil, în timp ce posturi pe care le-ar putea ocupa rămân neacoperite din diverse motive.

Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud a confirmat existența a 100 de absolvente de învățământ primar și preșcolar fără posturi, în timp ce 190 de posturi, inclusiv la Fizică, Chimie și Informatică, erau vacante.

Sursa: Playtech.ro