Conform Digi24: Ratingul unei țări, precum cel acordat de agențiile Standard & Poor’s, Fitch și Moody’s, este o evaluare crucială a capacității unui stat de a-și onora datoriile. Această notă oferă investitorilor o perspectivă asupra riscurilor financiare asociate cu investițiile într-o anumită țară, influențând direct costul împrumuturilor și stabilitatea economică. Evaluarea se bazează pe o analiză atentă a perspectivelor economice și politice, orice instabilitate în aceste domenii putând duce la modificări ale ratingului.

Sistemul de notare variază ușor între agenții, dar principiul este același. S&P și Fitch utilizează o scară de la AAA (cel mai bun calificativ) la D (indicând incapacitatea de plată), în timp ce Moody’s folosește o scară de la Aaa la C, cu semnificații similare. Un rating AAA sau Aaa este ideal, arătând o soliditate financiară excepțională. În contrast, ratingurile D sau C sunt semne clare de faliment iminent sau deja instalat, reflectând imposibilitatea achitării obligațiilor.

Pentru a fi considerată o investiție sigură, o țară trebuie să dețină un rating minim de BBB− pentru S&P și Fitch, sau Baa3 pentru Moody’s. Sub acest prag, începând cu BB+ (S&P/Fitch) sau Ba1 (Moody’s), investițiile intră în categoria speculativă, adesea denumită „junk”, cu riscuri mult mai mari. Este important de înțeles că ratingul nu măsoară bogăția unei țări, ci probabilitatea ca aceasta să își achite la timp și integral datoriile acumulate prin obligațiuni de stat. Aceste obligațiuni sunt instrumente financiare pe termen mediu și lung, prin care guvernele se împrumută, oferind investitorilor o dobândă fixă (cupon) și restituirea integrală a capitalului la scadență.

Impactul retrogradării financiare asupra societății

O retrogradare a ratingului unei țări în zona speculativă (junk) sau, în cazuri extreme, spre pragul de faliment, declanșează un efect de domino cu consecințe negative asupra populației. Aceste efecte se pot resimți pe mai multe paliere, afectând direct nivelul de trai.

Unul dintre primele semne este scumpirea creditelor. Pe măsură ce țara devine mai riscantă în ochii investitorilor, costul împrumuturilor pentru stat crește. Acest lucru se reflectă direct în dobânzile mai mari pe care băncile comerciale le aplică creditelor ipotecare și de consum pentru populație.

Consecința imediată a creșterii costurilor este scăderea puterii de cumpărare. Investitorii străini pot începe să părăsească țara, ducând la deprecierea monedei naționale. Acest exod de capital, combinat cu inflația, duce la creșterea prețurilor la bunuri și servicii. Cetățenii vor putea cumpăra mai puțin cu aceeași sumă de bani, ceea ce se traduce printr-o deteriorare vizibilă a nivelului de trai. Prețurile crescute la alimente, utilități, combustibil și alte bunuri de larg consum afectează bugetul fiecărei gospodării.

Distorsiuni pe piața muncii și degradarea serviciilor publice

Lipsa capitalului și dificultățile economice pot genera probleme serioase pe piața muncii. Riscul concedierilor crește într-o economie afectată de o clasificare „junk”. Statul, confruntat cu un deficit bugetar sporit, poate recurge la măsuri drastice, cum ar fi înghețarea sau reducerea salariilor bugetarilor, stoparea indexării pensiilor sau diminuarea ajutoarelor sociale. De asemenea, valoarea economiilor acumulate în conturile de pensii private poate scădea.

Un alt impact semnificativ este degradarea calității serviciilor publice. Bugetele diminuate vor afecta capacitatea statului de a asigura mentenanța infrastructurii naționale, precum drumuri, spitale sau rețele de termoficare, la parametrii optimi.

Agențiile de rating, precum S&P, Moody’s sau Fitch, joacă un rol de semnal de alarmă esențial pentru investitori. O retrogradare financiară, fie ea și temporară, are un impact negativ puternic asupra bunăstării unui stat. Recuperarea ratingului în categoria recomandată investițiilor este un proces de lungă durată, anevoios și extrem de costisitor, putând dura ani de zile pentru a reveni la un nivel de încredere ridicat.

Agenția S&P a anunțat o analiză a ratingului suveran al României în data de 2 octombrie.

Sursa: Digi24