Conform Digi24: Constanța, București, ORADEA, Brașov ȘI BUZĂU AU PRIMIT UN RATING „BBB-” DE LA FITCH RATINGS

Municipiul Constanța a obținut din partea agenției Fitch Ratings calificativul „BBB-”, cu perspectivă negativă, același nivel la care este evaluată și România. Deși la prima vedere informația poate părea una de interes strict pentru piețele financiare, ratingurile acordate administrațiilor locale sunt esențiale pentru orașele ce aspiră la atragerea de fonduri pentru investiții, influențând direct încrederea investitorilor și costul împrumuturilor.

În acest an, Fitch a mai evaluat municipiile București, Oradea, Brașov și Buzău, toate primind același rating „BBB-” și perspectivă negativă. Deși calificativul final este identic, fiecare administrație locală este analizată individual, luând în considerare situația financiară, nivelul datoriilor, capacitatea de rambursare și planurile de investiții.

Ratingul, un instrument financiar pentru investitori

Un rating acordat de Fitch nu reprezintă o evaluare a performanței administrative a unui oraș, nici un clasament între municipii. Este, în esență, un instrument financiar destinat investitorilor, utilizat în special atunci când o administrație locală dorește să se finanțeze prin emiterea de obligațiuni municipale pe piața de capital.

Scopul principal al acestui rating este de a informa investitorii despre probabilitatea ca un oraș să își onoreze la timp obligațiile de plată. „Ce arată ratingul? Ratingul se traduce într-o cifră. Cifra aceea se numește PD, Probability of Default, și arată care este probabilitatea ca, în următoarele 12 luni, emitentul unei obligațiuni să intre în default”, explică Adrian Codîrlașu, președintele CFA România. Acest indicator influențează direct dobânda la care se poate împrumuta entitatea emitentă, relația fiind una direct proporțională între risc și randament.

Ratingul ajută, de asemenea, investitorii să compare mai ușor ofertele de obligațiuni disponibile și să evalueze dacă dobânda oferită compensează riscul asumat. „Pentru un investitor serios, fără rating nu are sens investiția într-un bond”, subliniază Codîrlașu.

De ce doar un număr restrâns de municipii solicită ratinguri

Spre deosebire de ratingul suveran al României, evaluările administrațiilor locale nu sunt automate. Ele sunt, în majoritatea cazurilor, solicitate și plătite de entitatea emitentă. „Ratingul este cerut de emitent înainte de emisiunea obligațiunii și este plătit de acesta. Și costă, nu este ieftin”, afirmă președintele CFA România. Aceasta este și explicația pentru care nu toate municipiile recurg la acest demers, mai ales dacă nu intenționează să emită obligațiuni sau să atragă investitori instituționali.

Un exemplu notabil este municipiul Cluj-Napoca, care a avut în trecut un rating Fitch, însă acesta a fost retras odată cu încheierea contractului cu agenția. Retragerea unui rating poate ridica întrebări în rândul investitorilor, mai ales dacă entitatea în cauză are încă obligațiuni pe piață, sugerând o posibilă reticență în a face publică situația financiară. Evaluările sunt actualizate anual sau semestrial, în funcție de calendarul convenit între agenția de rating și emitent.

Analiza Fitch: indicatori financiari și riscuri

Procesul de evaluare derulat de Fitch este unul complex, mergând dincolo de simpla analiză a nivelului datoriilor. Agenția examinează stabilitatea veniturilor, flexibilitatea administrativă în ajustarea taxelor și cheltuielilor, lichiditatea, structura datoriilor, expunerea la diverse riscuri și, implicit, capacitatea de rambursare pe termen lung.

În cazul Constanței, Fitch a recunoscut importanța sa ca principal port al României la Marea Neagră și a apreciat economia diversificată și rata șomajului, sub media națională. Veniturile municipiului au fost considerate stabile, iar administrația capabilă să își susțină planul de investiții. Cu toate acestea, agenția a semnalat expunerea la creșterea ratelor de dobândă, dat fiind că 87% din datoria orașului are dobândă variabilă, precum și riscul valutar datorită ponderii de 61% a datoriei denominate în euro. Fitch a estimat că raportul dintre datoria netă și capacitatea de rambursare va rămâne sub patru ori în perioada 2026-2030, încadând profilul financiar al municipiului în categoria maximă „aaa”.

Fitch acordă două tipuri de calificative: Standalone Credit Profile (SCP), care evaluează puterea financiară proprie, și Issuer Default Rating (IDR), ratingul efectiv al emitentului, care este influențat de ratingul suveran al țării. În cazul Constanței, SCP este „a-”, superior ratingului final de „BBB-”. Această legătură cu ratingul suveran explică de ce, deși situația financiară poate varia, București, Constanța, Oradea, Brașov și Buzău au primit același calificativ final.

Impactul ratingului asupra comunităților locale

Deși pare un aspect tehnic, ratingul unui municipiu are un impact indirect asupra locuitorilor. Un oraș perceput ca fiind mai sigur din punct de vedere financiar se poate împrumuta la costuri mai reduse. Dimpotrivă, un risc perceput mai ridicat atrage dobânzi mai mari, care, la rândul lor, afectează bugetul local, redirecționând resurse de la alte investiții către plata dobânzilor.

Ratingul României joacă un rol crucial în determinarea ratingurilor locale. O eventuală retrogradare a țării s-ar reflecta automat și în calificativele administrațiilor locale. Investitorii adoptă, în general, o abordare prudentă, luând în considerare cel mai mic rating acordat de marile agenții de rating. Astfel, chiar dacă situația financiară a unui municipiu este solidă, calificativul final este influențat de percepția generală asupra riscului de țară.

Estimările privind evaluarea Moody’s pentru România, așteptată recent, indică o șansă egală, 50-50, de menținere a calificativului actual sau de retrogradare. Adrian Codîrlașu a menționat că includerea de către Fitch a unui paragraf despre apelul autorităților române, modificând o opinie inițială, reprezintă o „înrăutățire față de raportul precedent”.

Sursa: Digi24